Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   kn ಪ್ರಶ್ನೆಗಳನ್ನು ಕೇಳುವುದು ೧

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

೬೨ [ಅರವತ್ತೆರಡು]

62 [aravatteraḍu]

ಪ್ರಶ್ನೆಗಳನ್ನು ಕೇಳುವುದು ೧

[praśnegaḷannu kēḷuvudu. 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Kannada Joaca Mai mult
a învăţa ಕ-ಿಯುವ--ು. ಕಲ-ಯ-ವ-ದ-. ಕ-ಿ-ು-ು-ು- ---------- ಕಲಿಯುವುದು. 0
K--i--v---. Kaliyuvudu. K-l-y-v-d-. ----------- Kaliyuvudu.
Învaţă elevii mult? ವ---ಯಾ--ಥಿ-ಳು--ುಂ-ಾ ಕ-ಿಯ-ವರೆ? ವ-ದ-ಯ-ರ-ಥ-ಗಳ- ತ--ಬ- ಕಲ-ಯ-ವರ-? ವ-ದ-ಯ-ರ-ಥ-ಗ-ು ತ-ಂ-ಾ ಕ-ಿ-ು-ರ-? ----------------------------- ವಿದ್ಯಾರ್ಥಿಗಳು ತುಂಬಾ ಕಲಿಯುವರೆ? 0
V---ā-thi---u --mb- --li--vare? Vidyārthigaḷu tumbā kaliyuvare? V-d-ā-t-i-a-u t-m-ā k-l-y-v-r-? ------------------------------- Vidyārthigaḷu tumbā kaliyuvare?
Nu, ei învaţă puţin. ಇಲ್ಲ, ಅವ-----ಿಮ----ಿಯು-್----. ಇಲ-ಲ, ಅವರ- ಕಡ-ಮ- ಕಲ-ಯ-ತ-ತ-ರ-. ಇ-್-, ಅ-ರ- ಕ-ಿ-ೆ ಕ-ಿ-ು-್-ಾ-ೆ- ----------------------------- ಇಲ್ಲ, ಅವರು ಕಡಿಮೆ ಕಲಿಯುತ್ತಾರೆ. 0
Il--,-a-a-- -a-ime kal-yu--āre. Illa, avaru kaḍime kaliyuttāre. I-l-, a-a-u k-ḍ-m- k-l-y-t-ā-e- ------------------------------- Illa, avaru kaḍime kaliyuttāre.
a întreba ಪ್-ಶ--ಿಸ-ವ-ದು ಪ-ರಶ-ನ-ಸ-ವ-ದ- ಪ-ರ-್-ಿ-ು-ು-ು ------------- ಪ್ರಶ್ನಿಸುವುದು 0
P-aś--suvudu Praśnisuvudu P-a-n-s-v-d- ------------ Praśnisuvudu
Îl întrebaţi des pe profesor? ನ-ವು---ಚ್ಚಾ---ಅಧ-----ರಿಗೆ --ರಶ-ನೆ-ಳನ್ನು-ಕೇ---್ತ-ರಾ? ನ-ವ- ಹ-ಚ-ಚ-ಗ- ಅಧ-ಯ-ಪಕರ-ಗ- ಪ-ರಶ-ನ-ಗಳನ-ನ- ಕ-ಳ-ತ-ತ-ರ-? ನ-ವ- ಹ-ಚ-ಚ-ಗ- ಅ-್-ಾ-ಕ-ಿ-ೆ ಪ-ರ-್-ೆ-ಳ-್-ು ಕ-ಳ-ತ-ತ-ರ-? --------------------------------------------------- ನೀವು ಹೆಚ್ಚಾಗಿ ಅಧ್ಯಾಪಕರಿಗೆ ಪ್ರಶ್ನೆಗಳನ್ನು ಕೇಳುತ್ತೀರಾ? 0
n--u h--cā-- --hy----ari----r-śn-gaḷa-n---ēḷ-t-īr-? nīvu heccāgi adhyāpakarige praśnegaḷannu kēḷuttīrā? n-v- h-c-ā-i a-h-ā-a-a-i-e p-a-n-g-ḷ-n-u k-ḷ-t-ī-ā- --------------------------------------------------- nīvu heccāgi adhyāpakarige praśnegaḷannu kēḷuttīrā?
Nu, nu îl întreb des. ಇ-್ಲ,-ನಾನು -ೆ----ಗಿ --್----ರಿಗೆ-ಪ್--್ನೆಗಳ--ನು-ಕ--ುವು-ಿಲ--. ಇಲ-ಲ, ನ-ನ- ಹ-ಚ-ಚ-ಗ- ಅಧ-ಯ-ಪಕರ-ಗ- ಪ-ರಶ-ನ-ಗಳನ-ನ- ಕ-ಳ-ವ-ದ-ಲ-ಲ. ಇ-್-, ನ-ನ- ಹ-ಚ-ಚ-ಗ- ಅ-್-ಾ-ಕ-ಿ-ೆ ಪ-ರ-್-ೆ-ಳ-್-ು ಕ-ಳ-ವ-ದ-ಲ-ಲ- ---------------------------------------------------------- ಇಲ್ಲ, ನಾನು ಹೆಚ್ಚಾಗಿ ಅಧ್ಯಾಪಕರಿಗೆ ಪ್ರಶ್ನೆಗಳನ್ನು ಕೇಳುವುದಿಲ್ಲ. 0
Ill-- --n- he-cā-i--dhyāp-k-rige-praśn-g-ḷ-nn------v-dilla. Illa, nānu heccāgi adhyāpakarige praśnegaḷannu kēḷuvudilla. I-l-, n-n- h-c-ā-i a-h-ā-a-a-i-e p-a-n-g-ḷ-n-u k-ḷ-v-d-l-a- ----------------------------------------------------------- Illa, nānu heccāgi adhyāpakarige praśnegaḷannu kēḷuvudilla.
a răspunde ಉ--ತ-ಿ--ವುದು. ಉತ-ತರ-ಸ-ವ-ದ-. ಉ-್-ರ-ಸ-ವ-ದ-. ------------- ಉತ್ತರಿಸುವುದು. 0
Ut----suvud-. Uttarisuvudu. U-t-r-s-v-d-. ------------- Uttarisuvudu.
Răspundeţi, vă rog. ದಯ-----ು--ತ-ತ- --ಡಿ. ದಯವ-ಟ-ಟ- ಉತ-ತರ ನ-ಡ-. ದ-ವ-ಟ-ಟ- ಉ-್-ರ ನ-ಡ-. -------------------- ದಯವಿಟ್ಟು ಉತ್ತರ ನೀಡಿ. 0
Da-a--ṭ-- -tt--a-nī-i. Dayaviṭṭu uttara nīḍi. D-y-v-ṭ-u u-t-r- n-ḍ-. ---------------------- Dayaviṭṭu uttara nīḍi.
Răspund. ನ--ು--ತ್ತ-ಿಸ----ೇನ-. ನ-ನ- ಉತ-ತರ-ಸ-ತ-ತ-ನ-. ನ-ನ- ಉ-್-ರ-ಸ-ತ-ತ-ನ-. -------------------- ನಾನು ಉತ್ತರಿಸುತ್ತೇನೆ. 0
Nā-----t---suttē--. Nānu uttarisuttēne. N-n- u-t-r-s-t-ē-e- ------------------- Nānu uttarisuttēne.
a lucra ಕ-ಲ--ಮ------ು ಕ-ಲಸ ಮ-ಡ-ವ-ದ- ಕ-ಲ- ಮ-ಡ-ವ-ದ- ------------- ಕೆಲಸ ಮಾಡುವುದು 0
Kel--a-m--uvu-u Kelasa māḍuvudu K-l-s- m-ḍ-v-d- --------------- Kelasa māḍuvudu
El tocmai lucrează? ಈಗ ಅ-ನ- ಕೆಲಸ----ು--ತಿ------? ಈಗ ಅವನ- ಕ-ಲಸ ಮ-ಡ-ತ-ತ-ದ-ದ-ನ-? ಈ- ಅ-ನ- ಕ-ಲ- ಮ-ಡ-ತ-ತ-ದ-ದ-ನ-? ---------------------------- ಈಗ ಅವನು ಕೆಲಸ ಮಾಡುತ್ತಿದ್ದಾನಾ? 0
īg- --a-u k-la-a--ā-ut-i-dā--? īga avanu kelasa māḍuttiddānā? ī-a a-a-u k-l-s- m-ḍ-t-i-d-n-? ------------------------------ īga avanu kelasa māḍuttiddānā?
Da, el tocmai lucrează. ಹೌ-ು, ಈ- ಅ-ನ----ಲ--ಮಾ-ುತ-ತ-ದ--ಾ--. ಹ-ದ-, ಈಗ ಅವನ- ಕ-ಲಸ ಮ-ಡ-ತ-ತ-ದ-ದ-ನ-. ಹ-ದ-, ಈ- ಅ-ನ- ಕ-ಲ- ಮ-ಡ-ತ-ತ-ದ-ದ-ನ-. ---------------------------------- ಹೌದು, ಈಗ ಅವನು ಕೆಲಸ ಮಾಡುತ್ತಿದ್ದಾನೆ. 0
H--du, --a----nu -e--sa----utti-d---. Haudu, īga avanu kelasa māḍuttiddāne. H-u-u- ī-a a-a-u k-l-s- m-ḍ-t-i-d-n-. ------------------------------------- Haudu, īga avanu kelasa māḍuttiddāne.
a veni ಬ-ುವ--ು. ಬರ-ವ-ದ-. ಬ-ು-ು-ು- -------- ಬರುವುದು. 0
B-r-v--u. Baruvudu. B-r-v-d-. --------- Baruvudu.
Veniţi? ನ-----ರ---ತೀ-ಾ? ನ-ವ- ಬರ-ತ-ತ-ರ-? ನ-ವ- ಬ-ು-್-ೀ-ಾ- --------------- ನೀವು ಬರುತ್ತೀರಾ? 0
Nī-u-ba-uttīrā? Nīvu baruttīrā? N-v- b-r-t-ī-ā- --------------- Nīvu baruttīrā?
Da, venim imediat. ಹೌದು, --ವು ಬ----ರುತ-ತ--ೆ. ಹ-ದ-, ನ-ವ- ಬ-ಗ ಬರ-ತ-ತ-ವ-. ಹ-ದ-, ನ-ವ- ಬ-ಗ ಬ-ು-್-ೇ-ೆ- ------------------------- ಹೌದು, ನಾವು ಬೇಗ ಬರುತ್ತೇವೆ. 0
H--------vu-b-ga b-----ē--. Haudu, nāvu bēga baruttēve. H-u-u- n-v- b-g- b-r-t-ē-e- --------------------------- Haudu, nāvu bēga baruttēve.
a locui ವ-------ದ-. ವ-ಸ-ಸ-ವ-ದ-. ವ-ಸ-ಸ-ವ-ದ-. ----------- ವಾಸಿಸುವುದು. 0
V--is-vud-. Vāsisuvudu. V-s-s-v-d-. ----------- Vāsisuvudu.
Locuiţi în Berlin? ನೀವು ---ಲ--ಿನ-್---ವಾಸ---ತ-ತ--್--ರಾ? ನ-ವ- ಬರ-ಲ-ನ-ನಲ-ಲ- ವ-ಸ-ಸ-ತ-ತ-ದ-ದ-ರ-? ನ-ವ- ಬ-್-ೀ-ಿ-ಲ-ಲ- ವ-ಸ-ಸ-ತ-ತ-ದ-ದ-ರ-? ----------------------------------- ನೀವು ಬರ್ಲೀನಿನಲ್ಲಿ ವಾಸಿಸುತ್ತಿದ್ದೀರಾ? 0
Nī-- bar-īni-alli--------t-ddī-ā? Nīvu barlīninalli vāsisuttiddīrā? N-v- b-r-ī-i-a-l- v-s-s-t-i-d-r-? --------------------------------- Nīvu barlīninalli vāsisuttiddīrā?
Da, locuiesc în Berlin. ಹ-ದು,-ನಾನು ಬ--ಲ--ಿ--್ಲ---ಾ-------ಿ-್----. ಹ-ದ-, ನ-ನ- ಬರ-ಲ-ನ-ನಲ-ಲ- ವ-ಸ-ಸ-ತ-ತ-ದ-ದ-ನ-. ಹ-ದ-, ನ-ನ- ಬ-್-ೀ-ಿ-ಲ-ಲ- ವ-ಸ-ಸ-ತ-ತ-ದ-ದ-ನ-. ----------------------------------------- ಹೌದು, ನಾನು ಬರ್ಲೀನಿನಲ್ಲಿ ವಾಸಿಸುತ್ತಿದ್ದೇನೆ. 0
H-u--- --nu b---īni-alli-vā--s-t--ddēne. Haudu, nānu barlīninalli vāsisuttiddēne. H-u-u- n-n- b-r-ī-i-a-l- v-s-s-t-i-d-n-. ---------------------------------------- Haudu, nānu barlīninalli vāsisuttiddēne.

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.