Dicționar de expresii

ro Învăţarea limbilor străine   »   uk Вивчення іноземних мов

23 [douăzeci şi trei]

Învăţarea limbilor străine

Învăţarea limbilor străine

23 [двадцять три]

23 [dvadtsyatʹ try]

Вивчення іноземних мов

[Vyvchennya inozemnykh mov]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Unde aţi învăţat spaniola? Де Ви -ч-ли і--ан--к-? Д- В- в---- і--------- Д- В- в-и-и і-п-н-ь-у- ---------------------- Де Ви вчили іспанську? 0
De--- -c-yly ----nsʹ--? D- V- v----- i--------- D- V- v-h-l- i-p-n-ʹ-u- ----------------------- De Vy vchyly ispansʹku?
Ştiţi şi portugheza? Ви-зна----т---- -о-т-га--сь-у? В- з----- т---- п------------- В- з-а-т- т-к-ж п-р-у-а-ь-ь-у- ------------------------------ Ви знаєте також португальську? 0
V- -nayete-t--oz- --rtu--------? V- z------ t----- p------------- V- z-a-e-e t-k-z- p-r-u-a-ʹ-ʹ-u- -------------------------------- Vy znayete takozh portuhalʹsʹku?
Da, şi ştiu şi ceva italiană. Та-,-я -н---т---ж --ошки----лійс-к-. Т--- я з--- т---- т----- і---------- Т-к- я з-а- т-к-ж т-о-к- і-а-і-с-к-. ------------------------------------ Так, я знаю також трошки італійську. 0
T--,-ya -n-yu-t-ko----r-s--y i-a--y-----. T--- y- z---- t----- t------ i----------- T-k- y- z-a-u t-k-z- t-o-h-y i-a-i-̆-ʹ-u- ----------------------------------------- Tak, ya znayu takozh troshky italiy̆sʹku.
Mi se pare că vorbiţi foarte bine. Я------------В- -о-орит- д--- --бре. Я в------ щ- В- г------- д--- д----- Я в-а-а-, щ- В- г-в-р-т- д-ж- д-б-е- ------------------------------------ Я вважаю, що Ви говорите дуже добре. 0
Y--vvaz----, ---h--V--h--or-----uz-e-d--re. Y- v-------- s---- V- h------- d---- d----- Y- v-a-h-y-, s-c-o V- h-v-r-t- d-z-e d-b-e- ------------------------------------------- YA vvazhayu, shcho Vy hovoryte duzhe dobre.
Limbile sunt foarte asemănătoare. Мови--оси---п-дібн-. М--- д----- п------- М-в- д-с-т- п-д-б-і- -------------------- Мови досить подібні. 0
Mo----o-y-ʹ--od--ni. M--- d----- p------- M-v- d-s-t- p-d-b-i- -------------------- Movy dosytʹ podibni.
Le pot înţelege bine. Я-їх--озум-ю д---е. Я ї- р------ д----- Я ї- р-з-м-ю д-б-е- ------------------- Я їх розумію добре. 0
YA-ïkh r--umiyu-d-br-. Y- i--- r------- d----- Y- i-k- r-z-m-y- d-b-e- ----------------------- YA ïkh rozumiyu dobre.
Dar să scrii şi să vorbeşti este foarte greu. Але-г--ор-т--і---с--и----к-. А-- г------- і п----- в----- А-е г-в-р-т- і п-с-т- в-ж-о- ---------------------------- Але говорити і писати важко. 0
Ale-hov--y---- p-s-t- vaz---. A-- h------- i p----- v------ A-e h-v-r-t- i p-s-t- v-z-k-. ----------------------------- Ale hovoryty i pysaty vazhko.
Încă mai fac multe greşeli. Я р-б-ю ще б-г--- п-м---к. Я р---- щ- б----- п------- Я р-б-ю щ- б-г-т- п-м-л-к- -------------------------- Я роблю ще багато помилок. 0
YA--o-l-u-shc---b--a---p---l-k. Y- r----- s---- b----- p------- Y- r-b-y- s-c-e b-h-t- p-m-l-k- ------------------------------- YA roblyu shche bahato pomylok.
Vă rog să mă corectaţi întotdeauna. В--ра--яйте---не з----и--бу---лас--. В---------- м--- з------ б---------- В-п-а-л-й-е м-н- з-в-д-, б-д---а-к-. ------------------------------------ Виправляйте мене завжди, будь-ласка. 0
V------yay̆-- -ene z-vzh--,--u-ʹ-----a. V------------ m--- z------- b---------- V-p-a-l-a-̆-e m-n- z-v-h-y- b-d---a-k-. --------------------------------------- Vypravlyay̆te mene zavzhdy, budʹ-laska.
Pronunţia dumneavoastră este foarte bună. Ваш--в--------лком д----. В--- в----- ц----- д----- В-ш- в-м-в- ц-л-о- д-б-а- ------------------------- Ваша вимова цілком добра. 0
Vash- v---va-tsil--m-dobra. V---- v----- t------ d----- V-s-a v-m-v- t-i-k-m d-b-a- --------------------------- Vasha vymova tsilkom dobra.
Aveţi un mic accent. В---а-т---а----ки--ак-е--. В- м---- м-------- а------ В- м-є-е м-л-н-к-й а-ц-н-. -------------------------- Ви маєте маленький акцент. 0
V---a--t---------yy̆-akt----. V- m----- m--------- a------- V- m-y-t- m-l-n-k-y- a-t-e-t- ----------------------------- Vy mayete malenʹkyy̆ aktsent.
Se cunoaşte de unde proveniţi. Можна-д-зна-и-я--зв-д-- В- -о---. М---- д--------- з----- В- р----- М-ж-а д-з-а-и-я- з-і-к- В- р-д-м- --------------------------------- Можна дізнатися, звідки Ви родом. 0
M-zh-a -i--aty-y- - -v-dky--- r-do-. M----- d--------- , z----- V- r----- M-z-n- d-z-a-y-y- , z-i-k- V- r-d-m- ------------------------------------ Mozhna diznatysya , zvidky Vy rodom.
Care este limba dumneavoastră maternă? Я---м--- --дл------рідною? Я-- м--- є д-- в-- р------ Я-а м-в- є д-я в-с р-д-о-? -------------------------- Яка мова є для вас рідною? 0
Y--- --va -e-d-ya--as----no-u? Y--- m--- y- d--- v-- r------- Y-k- m-v- y- d-y- v-s r-d-o-u- ------------------------------ Yaka mova ye dlya vas ridnoyu?
Faceţi un curs de limbi? В--в---ідуєт--м---и- к--с? В- в--------- м----- к---- В- в-д-і-у-т- м-в-и- к-р-? -------------------------- Ви відвідуєте мовний курс? 0
V- -idvi-uy-te mov---̆-kurs? V- v---------- m------ k---- V- v-d-i-u-e-e m-v-y-̆ k-r-? ---------------------------- Vy vidviduyete movnyy̆ kurs?
Ce instrument de învăţare utilizaţi? Як- ---чал-ні м-т-ріали-ви --ко----овує-е? Я-- н-------- м-------- в- в-------------- Я-і н-в-а-ь-і м-т-р-а-и в- в-к-р-с-о-у-т-? ------------------------------------------ Які навчальні матеріали ви використовуєте? 0
Y----navc--l-ni-mater-al- -y-vyk----tovuy---? Y--- n--------- m-------- v- v--------------- Y-k- n-v-h-l-n- m-t-r-a-y v- v-k-r-s-o-u-e-e- --------------------------------------------- Yaki navchalʹni materialy vy vykorystovuyete?
În acest moment nu ştiu cum se numeşte. Я--а--з-н- -на------це на--ва-----. Я з---- н- з---- я- ц- н----------- Я з-р-з н- з-а-, я- ц- н-з-в-є-ь-я- ----------------------------------- Я зараз не знаю, як це називається. 0
YA -araz--e zna--,-y-k --e --zy-ay--ʹsya. Y- z---- n- z----- y-- t-- n------------- Y- z-r-z n- z-a-u- y-k t-e n-z-v-y-t-s-a- ----------------------------------------- YA zaraz ne znayu, yak tse nazyvayetʹsya.
Nu îmi amintesc titlul. Я--е --жу п-иг--а----азви. Я н- м--- п-------- н----- Я н- м-ж- п-и-а-а-и н-з-и- -------------------------- Я не можу пригадати назви. 0
Y- -----z-- --y--da-- -a---. Y- n- m---- p-------- n----- Y- n- m-z-u p-y-a-a-y n-z-y- ---------------------------- YA ne mozhu pryhadaty nazvy.
Asta am uitat. Я ц- з--у- -----у--. Я ц- з---- / з------ Я ц- з-б-в / з-б-л-. -------------------- Я це забув / забула. 0
YA---e-zabu- /-z-bu--. Y- t-- z---- / z------ Y- t-e z-b-v / z-b-l-. ---------------------- YA tse zabuv / zabula.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile germanice

Limbile germanice aparţin familiei de limbi indo-europene. Acest grup lingvistic se caracterizează prin fonetica sa. Variaţiile în sistemul fonetic diferenţiază aceste limbi unele de celelalte. Descoperim aproximativ 15 limbi germanice. Ele sunt limbile materne a 500 de milioane de persoane din întreaga lume. Este dificil să stabilim numărul exact al acestor limbi. Nu putem şti întotdeauna dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. Cea mai importantă limba germanică este limba engleză. Engleza este limba maternă a peste 350 milioane de persoane. Urmează germana şi neerlandeza. Limbile germanice se împart în diferite grupuri. Distingem între limbi germanice nordice, occidentale şi orientale. Limbile germanice nordice sunt limbile scandinave. Engleza, germana şi neerlandeza sunt limbi germanice occidentale. Limbile germanice orientale au dispărut cu totul. Engleza veche este un exemplu în acest sens. Colonizarea a răspândit limbile germanice în întreaga lume. Astfel, neerlandeza poate fi înţeleasă şi în Caraibe şi Africa de Sud. Toate aceste limbi germanice au la bază o rădăcină comună. Dar nu este sigur dacă există o protolimbă unitară. Pe de altă parte, nu dispunem decât de puţine scrieri germanice vechi. Spre deosebire de limbile romanice, nu există practic nicio sursă. Acest lucru complică cercetarea limbilor germanice. Nu se cunosc prea multe lucruri asupra culturii popoarelor germanice sau a teutonilor. Popoarele germanice nu constituie o unitate. Ele nu au o identitate comună. Iată de ce oamenii de ştiinţă trebuie să recurgă la surse externe. Fără greci sau romani, am cunoaşte foarte puţine lucruri asupra germanilor!
Știați?
Catalana este membră a grupului de limbi romanice. Este strâns înrudită cu spaniola, franceza și italiana. Este vorbită în Andorra, în regiunea catalană a Spaniei și pe Insulele Baleare. Catalana este vorbită și în anumite părți ale Aragonului și Valenciei. Un număr total de 12 milioane de oameni vorbesc și înțeleg catalana. Limba a început să se vorbească intens din perioada secolelor 8-10, în special în regiunea Pyrenne. S-a răspândit apoi către sud și est, prin cuceririle teritoriale de atunci. E important să reținem: catalana nu este un dialect al spaniolei. A evoluat din latina vulgară și este considerată o limbă independentă. De aceea spaniolii și latin-americanii nu o prea înțeleg. Multe structuri ale limbii catalane sunt similare cu ale altor limbi romanice. Dar sunt și multe alte aspecte care nu apar în alte limbi. Vorbitorii de catalană sunt foarte mândri de limba lor. A învăța catalana face parte din obiectivul promovat de multe grupuri politice, în secolele recente. Învățați catalana - această limbă are viitor!