Dicționar de expresii

ro Învăţarea limbilor străine   »   mk Учење на странски јазици

23 [douăzeci şi trei]

Învăţarea limbilor străine

Învăţarea limbilor străine

23 [дваесет и три]

23 [dvayesyet i tri]

Учење на странски јазици

[Oochyeњye na stranski јazitzi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Unde aţi învăţat spaniola? К-----ч-в-е -панск-? К--- у----- ш------- К-д- у-е-т- ш-а-с-и- -------------------- Каде учевте шпански? 0
K---- oo--ye-t-- ---a----? K---- o--------- s-------- K-d-e o-c-y-v-y- s-p-n-k-? -------------------------- Kadye oochyevtye shpanski?
Ştiţi şi portugheza? Зна-т- ли ис---т--а --по--угал-ки? З----- л- и--- т--- и п----------- З-а-т- л- и-т- т-к- и п-р-у-а-с-и- ---------------------------------- Знаете ли исто така и португалски? 0
Z-aye-y- -i -------ka ------------s--? Z------- l- i--- t--- i p------------- Z-a-e-y- l- i-t- t-k- i p-r-o-g-a-s-i- -------------------------------------- Znayetye li isto taka i portoogualski?
Da, şi ştiu şi ceva italiană. Д-- - и--о----а зна--и --ш-- --------с--. Д-- а и--- т--- з--- и н---- и----------- Д-, а и-т- т-к- з-а- и н-ш-о и-а-и-а-с-и- ----------------------------------------- Да, а исто така знам и нешто италијански. 0
D---a-ist- taka--n-m i-nye-h-- -t-l-ј--s-i. D-- a i--- t--- z--- i n------ i----------- D-, a i-t- t-k- z-a- i n-e-h-o i-a-i-a-s-i- ------------------------------------------- Da, a isto taka znam i nyeshto italiјanski.
Mi se pare că vorbiţi foarte bine. Ја- м---ам--е-- ----з-ору-------о---до---. Ј-- м----- д--- В-- з-------- м---- д----- Ј-с м-с-а- д-к- В-е з-о-у-а-е м-о-у д-б-о- ------------------------------------------ Јас мислам дека Вие зборувате многу добро. 0
Ј-- -is-a- dye-- Vi-e--b---ov---e----g-oo-dobro. Ј-- m----- d---- V--- z---------- m------ d----- Ј-s m-s-a- d-e-a V-y- z-o-o-v-t-e m-o-u-o d-b-o- ------------------------------------------------ Јas mislam dyeka Viye zboroovatye mnoguoo dobro.
Limbile sunt foarte asemănătoare. Ј-зи-и----е-при-ич---с---ни. Ј------- с- п------- с------ Ј-з-ц-т- с- п-и-и-н- с-и-н-. ---------------------------- Јазиците се прилично слични. 0
Јa-i--i-y- -y- p-ili---- -li-hni. Ј--------- s-- p-------- s------- Ј-z-t-i-y- s-e p-i-i-h-o s-i-h-i- --------------------------------- Јazitzitye sye prilichno slichni.
Le pot înţelege bine. Ј-- мо-ам-доб-------- -а-б---м. Ј-- м---- д---- д- г- р-------- Ј-с м-ж-м д-б-о д- г- р-з-е-а-. ------------------------------- Јас можам добро да ги разберам. 0
Јa----ʐ-- --b---d--gui ra-by--am. Ј-- m---- d---- d- g-- r--------- Ј-s m-ʐ-m d-b-o d- g-i r-z-y-r-m- --------------------------------- Јas moʐam dobro da gui razbyeram.
Dar să scrii şi să vorbeşti este foarte greu. Н--гов-р-њ-то --пишув-њет--е т--к-. Н- г--------- и п--------- е т----- Н- г-в-р-њ-т- и п-ш-в-њ-т- е т-ш-о- ----------------------------------- Но говорењето и пишувањето е тешко. 0
N--g-ovo-yeњyet-----i-hoova--e-o-ye-t-e-hko. N- g------------ i p------------ y- t------- N- g-o-o-y-њ-e-o i p-s-o-v-њ-e-o y- t-e-h-o- -------------------------------------------- No guovoryeњyeto i pishoovaњyeto ye tyeshko.
Încă mai fac multe greşeli. Ја---ш-- --а-ам------ -р----. Ј-- у--- п----- м---- г------ Ј-с у-т- п-а-а- м-о-у г-е-к-. ----------------------------- Јас уште правам многу грешки. 0
Ј-- -o-htye -ra----mno---o-g-ry--hk-. Ј-- o------ p----- m------ g--------- Ј-s o-s-t-e p-a-a- m-o-u-o g-r-e-h-i- ------------------------------------- Јas ooshtye pravam mnoguoo guryeshki.
Vă rog să mă corectaţi întotdeauna. В- -о--м п-п-а--јт- ме с--о-а-. В- м---- п--------- м- с------- В- м-л-м п-п-а-а-т- м- с-к-г-ш- ------------------------------- Ве молам поправајте ме секогаш. 0
V-e -o-am -o--avaј----mye-s-ekogua--. V-- m---- p---------- m-- s---------- V-e m-l-m p-p-a-a-t-e m-e s-e-o-u-s-. ------------------------------------- Vye molam popravaјtye mye syekoguash.
Pronunţia dumneavoastră este foarte bună. В---о--из--в-р-- -о-е-а---б--. В----- и------ е с----- д----- В-ш-о- и-г-в-р е с-с-м- д-б-р- ------------------------------ Вашиот изговор е сосема добар. 0
V-shi-t----uov-r-ye--osy-m- --bar. V------ i------- y- s------ d----- V-s-i-t i-g-o-o- y- s-s-e-a d-b-r- ---------------------------------- Vashiot izguovor ye sosyema dobar.
Aveţi un mic accent. Има-е-е-ен-ма--акц-н-. И---- е--- м-- а------ И-а-е е-е- м-л а-ц-н-. ---------------------- Имате еден мал акцент. 0
I---ye-ye-y-n --l -kt-y-nt. I----- y----- m-- a-------- I-a-y- y-d-e- m-l a-t-y-n-. --------------------------- Imatye yedyen mal aktzyent.
Se cunoaşte de unde proveniţi. Чо--к ---п-з-ав- о---а-е доа----. Ч---- п--------- о- к--- д------- Ч-в-к п-е-о-н-в- о- к-д- д-а-а-е- --------------------------------- Човек препознава од каде доаѓате. 0
Cho-yek p-----z---a od -a--e---aѓ----. C------ p---------- o- k---- d-------- C-o-y-k p-y-p-z-a-a o- k-d-e d-a-a-y-. -------------------------------------- Chovyek pryepoznava od kadye doaѓatye.
Care este limba dumneavoastră maternă? К-- -------т ---чин---з--? К-- е в----- м----- ј----- К-ј е в-ш-о- м-ј-и- ј-з-к- -------------------------- Кој е вашиот мајчин јазик? 0
K-ј-ye v-shi-- m-јch-n ----k? K-- y- v------ m------ ј----- K-ј y- v-s-i-t m-ј-h-n ј-z-k- ----------------------------- Koј ye vashiot maјchin јazik?
Faceţi un curs de limbi? По-е---ате л- к--- -а ја--ци? П--------- л- к--- з- ј------ П-с-т-в-т- л- к-р- з- ј-з-ц-? ----------------------------- Посетувате ли курс за јазици? 0
P--y-toov-t-e-li--oors ----a----i? P------------ l- k---- z- ј------- P-s-e-o-v-t-e l- k-o-s z- ј-z-t-i- ---------------------------------- Posyetoovatye li koors za јazitzi?
Ce instrument de învăţare utilizaţi? К-ја на-т-вна -етод- ј--к-р-сти--? К--- н------- м----- ј- к--------- К-ј- н-с-а-н- м-т-д- ј- к-р-с-и-е- ---------------------------------- Која наставна метода ја користите? 0
Ko-a-nas-a-n-----toda ј---o--s--t--? K--- n------- m------ ј- k---------- K-ј- n-s-a-n- m-e-o-a ј- k-r-s-i-y-? ------------------------------------ Koјa nastavna myetoda јa koristitye?
În acest moment nu ştiu cum se numeşte. Во м--е-тов--е зн-м ---о се ----. В- м------- н- з--- к--- с- в---- В- м-м-н-о- н- з-а- к-к- с- в-к-. --------------------------------- Во моментов не знам како се вика. 0
V--m-m---t----y-------ka-o s-e vika. V- m-------- n-- z--- k--- s-- v---- V- m-m-e-t-v n-e z-a- k-k- s-e v-k-. ------------------------------------ Vo momyentov nye znam kako sye vika.
Nu îmi amintesc titlul. Н-----м-да се -е--- на--а---вот. Н------ д- с- с---- н- н-------- Н-м-ж-м д- с- с-т-м н- н-с-о-о-. -------------------------------- Неможам да се сетам на насловот. 0
Ny---ʐ-m--a sy- -y---- ---n-s-ovot. N------- d- s-- s----- n- n-------- N-e-o-a- d- s-e s-e-a- n- n-s-o-o-. ----------------------------------- Nyemoʐam da sye syetam na naslovot.
Asta am uitat. Го---борави-. Г- з--------- Г- з-б-р-в-в- ------------- Го заборавив. 0
G-o z-bo--v--. G-- z--------- G-o z-b-r-v-v- -------------- Guo zaboraviv.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile germanice

Limbile germanice aparţin familiei de limbi indo-europene. Acest grup lingvistic se caracterizează prin fonetica sa. Variaţiile în sistemul fonetic diferenţiază aceste limbi unele de celelalte. Descoperim aproximativ 15 limbi germanice. Ele sunt limbile materne a 500 de milioane de persoane din întreaga lume. Este dificil să stabilim numărul exact al acestor limbi. Nu putem şti întotdeauna dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. Cea mai importantă limba germanică este limba engleză. Engleza este limba maternă a peste 350 milioane de persoane. Urmează germana şi neerlandeza. Limbile germanice se împart în diferite grupuri. Distingem între limbi germanice nordice, occidentale şi orientale. Limbile germanice nordice sunt limbile scandinave. Engleza, germana şi neerlandeza sunt limbi germanice occidentale. Limbile germanice orientale au dispărut cu totul. Engleza veche este un exemplu în acest sens. Colonizarea a răspândit limbile germanice în întreaga lume. Astfel, neerlandeza poate fi înţeleasă şi în Caraibe şi Africa de Sud. Toate aceste limbi germanice au la bază o rădăcină comună. Dar nu este sigur dacă există o protolimbă unitară. Pe de altă parte, nu dispunem decât de puţine scrieri germanice vechi. Spre deosebire de limbile romanice, nu există practic nicio sursă. Acest lucru complică cercetarea limbilor germanice. Nu se cunosc prea multe lucruri asupra culturii popoarelor germanice sau a teutonilor. Popoarele germanice nu constituie o unitate. Ele nu au o identitate comună. Iată de ce oamenii de ştiinţă trebuie să recurgă la surse externe. Fără greci sau romani, am cunoaşte foarte puţine lucruri asupra germanilor!
Știați?
Catalana este membră a grupului de limbi romanice. Este strâns înrudită cu spaniola, franceza și italiana. Este vorbită în Andorra, în regiunea catalană a Spaniei și pe Insulele Baleare. Catalana este vorbită și în anumite părți ale Aragonului și Valenciei. Un număr total de 12 milioane de oameni vorbesc și înțeleg catalana. Limba a început să se vorbească intens din perioada secolelor 8-10, în special în regiunea Pyrenne. S-a răspândit apoi către sud și est, prin cuceririle teritoriale de atunci. E important să reținem: catalana nu este un dialect al spaniolei. A evoluat din latina vulgară și este considerată o limbă independentă. De aceea spaniolii și latin-americanii nu o prea înțeleg. Multe structuri ale limbii catalane sunt similare cu ale altor limbi romanice. Dar sunt și multe alte aspecte care nu apar în alte limbi. Vorbitorii de catalană sunt foarte mândri de limba lor. A învăța catalana face parte din obiectivul promovat de multe grupuri politice, în secolele recente. Învățați catalana - această limbă are viitor!