Dicționar de expresii

ro Învăţarea limbilor străine   »   bg Изучаване на чужди езици

23 [douăzeci şi trei]

Învăţarea limbilor străine

Învăţarea limbilor străine

23 [двайсет и три]

23 [dvayset i tri]

Изучаване на чужди езици

[Izuchavane na chuzhdi yezitsi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Unde aţi învăţat spaniola? Къ-- с-е---или испанс--? К--- с-- у---- и-------- К-д- с-е у-и-и и-п-н-к-? ------------------------ Къде сте учили испански? 0
Ky-e --e ----li --------? K--- s-- u----- i-------- K-d- s-e u-h-l- i-p-n-k-? ------------------------- Kyde ste uchili ispanski?
Ştiţi şi portugheza? М-------и--а -о-ор-те-и п---у---с-и? М----- л- д- г------- и п----------- М-ж-т- л- д- г-в-р-т- и п-р-у-а-с-и- ------------------------------------ Можете ли да говорите и португалски? 0
Mozhete l--da go-o---- - p---u-a-s--? M------ l- d- g------- i p----------- M-z-e-e l- d- g-v-r-t- i p-r-u-a-s-i- ------------------------------------- Mozhete li da govorite i portugalski?
Da, şi ştiu şi ceva italiană. Да-------я-- ------ита--ан--и. Д-- г----- и м---- и---------- Д-, г-в-р- и м-л-о и-а-и-н-к-. ------------------------------ Да, говоря и малко италиански. 0
Da- g---------m-lk- i---ia---i. D-- g------ i m---- i---------- D-, g-v-r-a i m-l-o i-a-i-n-k-. ------------------------------- Da, govorya i malko italianski.
Mi se pare că vorbiţi foarte bine. М--л-,-ч--гово--те--но-- д-б-е. М----- ч- г------- м---- д----- М-с-я- ч- г-в-р-т- м-о-о д-б-е- ------------------------------- Мисля, че говорите много добре. 0
Mi-ly-,-c-- go-o--te mno-- dobr-. M------ c-- g------- m---- d----- M-s-y-, c-e g-v-r-t- m-o-o d-b-e- --------------------------------- Mislya, che govorite mnogo dobre.
Limbile sunt foarte asemănătoare. Е--ц--- -- -ос------з-и. Е------ с- д---- б------ Е-и-и-е с- д-с-а б-и-к-. ------------------------ Езиците са доста близки. 0
E-its-t--s- -o--- bli-k-. E------- s- d---- b------ E-i-s-t- s- d-s-a b-i-k-. ------------------------- Ezitsite sa dosta blizki.
Le pot înţelege bine. А- м--- -а г- -а-би------б--. А- м--- д- г- р------- д----- А- м-г- д- г- р-з-и-а- д-б-е- ----------------------------- Аз мога да ги разбирам добре. 0
Az ---a-d---- ra-bi--- do--e. A- m--- d- g- r------- d----- A- m-g- d- g- r-z-i-a- d-b-e- ----------------------------- Az moga da gi razbiram dobre.
Dar să scrii şi să vorbeşti este foarte greu. Н- -о-ор-н----и -----ет---а-----ни. Н- г--------- и п------- с- т------ Н- г-в-р-н-т- и п-с-н-т- с- т-у-н-. ----------------------------------- Но говоренето и писането са трудни. 0
No---vore-et-------an-t- -----ud--. N- g--------- i p------- s- t------ N- g-v-r-n-t- i p-s-n-t- s- t-u-n-. ----------------------------------- No govoreneto i pisaneto sa trudni.
Încă mai fac multe greşeli. В-е-о-е -ра-я м------р-ш-и. В-- о-- п---- м---- г------ В-е о-е п-а-я м-о-о г-е-к-. --------------------------- Все още правя много грешки. 0
Vse --hche-p-avya-m-ogo-gresh--. V-- o----- p----- m---- g------- V-e o-h-h- p-a-y- m-o-o g-e-h-i- -------------------------------- Vse oshche pravya mnogo greshki.
Vă rog să mă corectaţi întotdeauna. М--я,---пр--я--е ме вин-ги. М---- п--------- м- в------ М-л-, п-п-а-я-т- м- в-н-г-. --------------------------- Моля, поправяйте ме винаги. 0
Mo-ya- ---r-v--y-e me--i--gi. M----- p---------- m- v------ M-l-a- p-p-a-y-y-e m- v-n-g-. ----------------------------- Molya, popravyayte me vinagi.
Pronunţia dumneavoastră este foarte bună. Произнош-ние-- Ви е-м---- д--р-. П------------- В- е м---- д----- П-о-з-о-е-и-т- В- е м-о-о д-б-о- -------------------------------- Произношението Ви е много добро. 0
Proi-no-h-n-et- -i ye-mn-g- -o-ro. P-------------- V- y- m---- d----- P-o-z-o-h-n-e-o V- y- m-o-o d-b-o- ---------------------------------- Proiznoshenieto Vi ye mnogo dobro.
Aveţi un mic accent. Имат- -л-- -кцент. И---- с--- а------ И-а-е с-а- а-ц-н-. ------------------ Имате слаб акцент. 0
I-a-- sl-b ----ent. I---- s--- a------- I-a-e s-a- a-t-e-t- ------------------- Imate slab aktsent.
Se cunoaşte de unde proveniţi. Р--б-----е --к-д- -т-. Р------ с- о----- с--- Р-з-и-а с- о-к-д- с-е- ---------------------- Разбира се откъде сте. 0
Ra-bi-a se--t---- -t-. R------ s- o----- s--- R-z-i-a s- o-k-d- s-e- ---------------------- Razbira se otkyde ste.
Care este limba dumneavoastră maternă? Ка-ъв-е---й----я- В--ез--? К---- е м-------- В- е---- К-к-в е м-й-и-и-т В- е-и-? -------------------------- Какъв е майчиният Ви език? 0
Ka-yv--e --y---n-ya- -i-----k? K---- y- m---------- V- y----- K-k-v y- m-y-h-n-y-t V- y-z-k- ------------------------------ Kakyv ye maychiniyat Vi yezik?
Faceţi un curs de limbi? Пос---ват- л---зи--- -у-с? П--------- л- е----- к---- П-с-щ-в-т- л- е-и-о- к-р-? -------------------------- Посещавате ли езиков курс? 0
Po--sh-h----e -i-yezi-ov kur-? P------------ l- y------ k---- P-s-s-c-a-a-e l- y-z-k-v k-r-? ------------------------------ Poseshchavate li yezikov kurs?
Ce instrument de învăţare utilizaţi? Ко------ни- ---о-----е? К-- у------ и---------- К-й у-е-н-к и-п-л-в-т-? ----------------------- Кой учебник използвате? 0
K-- --heb-ik i-p--zv--e? K-- u------- i---------- K-y u-h-b-i- i-p-l-v-t-? ------------------------ Koy uchebnik izpolzvate?
În acest moment nu ştiu cum se numeşte. В -о--нта--е--на- --к--- --зв-. В м------ н- з--- к-- с- к----- В м-м-н-а н- з-а- к-к с- к-з-а- ------------------------------- В момента не зная как се казва. 0
V-momenta------a-a--a--s--ka-v-. V m------ n- z---- k-- s- k----- V m-m-n-a n- z-a-a k-k s- k-z-a- -------------------------------- V momenta ne znaya kak se kazva.
Nu îmi amintesc titlul. Н---- -е-ам з-------в----. Н- с- с---- з- з---------- Н- с- с-щ-м з- з-г-а-и-т-. -------------------------- Не се сещам за заглавието. 0
Ne--- s-----am -a-za--a----o. N- s- s------- z- z---------- N- s- s-s-c-a- z- z-g-a-i-t-. ----------------------------- Ne se seshcham za zaglavieto.
Asta am uitat. Забр---- го. З------- г-- З-б-а-и- г-. ------------ Забравих го. 0
Za-ra---h -o. Z-------- g-- Z-b-a-i-h g-. ------------- Zabravikh go.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile germanice

Limbile germanice aparţin familiei de limbi indo-europene. Acest grup lingvistic se caracterizează prin fonetica sa. Variaţiile în sistemul fonetic diferenţiază aceste limbi unele de celelalte. Descoperim aproximativ 15 limbi germanice. Ele sunt limbile materne a 500 de milioane de persoane din întreaga lume. Este dificil să stabilim numărul exact al acestor limbi. Nu putem şti întotdeauna dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. Cea mai importantă limba germanică este limba engleză. Engleza este limba maternă a peste 350 milioane de persoane. Urmează germana şi neerlandeza. Limbile germanice se împart în diferite grupuri. Distingem între limbi germanice nordice, occidentale şi orientale. Limbile germanice nordice sunt limbile scandinave. Engleza, germana şi neerlandeza sunt limbi germanice occidentale. Limbile germanice orientale au dispărut cu totul. Engleza veche este un exemplu în acest sens. Colonizarea a răspândit limbile germanice în întreaga lume. Astfel, neerlandeza poate fi înţeleasă şi în Caraibe şi Africa de Sud. Toate aceste limbi germanice au la bază o rădăcină comună. Dar nu este sigur dacă există o protolimbă unitară. Pe de altă parte, nu dispunem decât de puţine scrieri germanice vechi. Spre deosebire de limbile romanice, nu există practic nicio sursă. Acest lucru complică cercetarea limbilor germanice. Nu se cunosc prea multe lucruri asupra culturii popoarelor germanice sau a teutonilor. Popoarele germanice nu constituie o unitate. Ele nu au o identitate comună. Iată de ce oamenii de ştiinţă trebuie să recurgă la surse externe. Fără greci sau romani, am cunoaşte foarte puţine lucruri asupra germanilor!
Știați?
Catalana este membră a grupului de limbi romanice. Este strâns înrudită cu spaniola, franceza și italiana. Este vorbită în Andorra, în regiunea catalană a Spaniei și pe Insulele Baleare. Catalana este vorbită și în anumite părți ale Aragonului și Valenciei. Un număr total de 12 milioane de oameni vorbesc și înțeleg catalana. Limba a început să se vorbească intens din perioada secolelor 8-10, în special în regiunea Pyrenne. S-a răspândit apoi către sud și est, prin cuceririle teritoriale de atunci. E important să reținem: catalana nu este un dialect al spaniolei. A evoluat din latina vulgară și este considerată o limbă independentă. De aceea spaniolii și latin-americanii nu o prea înțeleg. Multe structuri ale limbii catalane sunt similare cu ale altor limbi romanice. Dar sunt și multe alte aspecte care nu apar în alte limbi. Vorbitorii de catalană sunt foarte mândri de limba lor. A învăța catalana face parte din obiectivul promovat de multe grupuri politice, în secolele recente. Învățați catalana - această limbă are viitor!