Dicționar de expresii

ro Învăţarea limbilor străine   »   ad IэкIыб къэралыгъуабзэхэр зэгъэшIэн

23 [douăzeci şi trei]

Învăţarea limbilor străine

Învăţarea limbilor străine

23 [тIокIырэ щырэ]

23 [tIokIyrje shhyrje]

IэкIыб къэралыгъуабзэхэр зэгъэшIэн

[IjekIyb kjeralyguabzjehjer zjegjeshIjen]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Adyghe Joaca Mai mult
Unde aţi învăţat spaniola? Испа-ы-зэ- т----щыз----э---гъа? И--------- т--- щ-------------- И-п-н-б-э- т-д- щ-з-б-ъ-ш-а-ъ-? ------------------------------- Испаныбзэр тыдэ щызэбгъэшIагъа? 0
I-pa-yb---r t-d-e shhyzje-g----Ia-a? I---------- t---- s----------------- I-p-n-b-j-r t-d-e s-h-z-e-g-e-h-a-a- ------------------------------------ Ispanybzjer tydje shhyzjebgjeshIaga?
Ştiţi şi portugheza? П--туг-лы--и-----? П----------- о---- П-р-у-а-ы-з- о-I-? ------------------ Португалыбзи ошIа? 0
Portu-a-ybz--o-h-a? P----------- o----- P-r-u-a-y-z- o-h-a- ------------------- Portugalybzi oshIa?
Da, şi ştiu şi ceva italiană. Ар-- ит--ь--ы---ри-м--I--. А--- и------------ м------ А-ы- и-а-ь-н-б-э-и м-к-э-. -------------------------- Ары, итальяныбзэри макIэу. 0
A--,-i---'--nyb-j--i-ma--j-u. A--- i-------------- m------- A-y- i-a-'-a-y-z-e-i m-k-j-u- ----------------------------- Ary, ital'janybzjeri makIjeu.
Mi se pare că vorbiţi foarte bine. С-зэ--х-п-ъ---м---, дэг--у --ъ-гу--Iэ. С------------------ д----- у---------- С-з-р-х-п-ъ-р-м-I-, д-г-о- у-ъ-г-щ-I-. -------------------------------------- СызэрэхаплъэрэмкIэ, дэгъоу укъэгущыIэ. 0
Syz---j----lj-rje-k--e--d--gou--k--gushh--j-. S---------------------- d----- u------------- S-z-e-j-h-p-j-r-e-k-j-, d-e-o- u-j-g-s-h-I-e- --------------------------------------------- SyzjerjehapljerjemkIje, djegou ukjegushhyIje.
Limbile sunt foarte asemănătoare. Бзэ-эр з--эдэ--аех. Б----- з----------- Б-э-э- з-ф-д-к-а-х- ------------------- Бзэхэр зэфэдэкIаех. 0
B--ehj-- ------dj-k--eh. B------- z-------------- B-j-h-e- z-e-j-d-e-I-e-. ------------------------ Bzjehjer zjefjedjekIaeh.
Le pot înţelege bine. А--р дэ-------ыз-урэI--. А--- д----- к----------- А-э- д-г-о- к-ы-г-р-I-х- ------------------------ Ахэр дэгъоу къызгурэIох. 0
A---r--jeg-u-kyzgu-j---h. A---- d----- k----------- A-j-r d-e-o- k-z-u-j-I-h- ------------------------- Ahjer djegou kyzgurjeIoh.
Dar să scrii şi să vorbeşti este foarte greu. Ау-уры-у-ыIэн-р -кI--утхэ-ы--х-ыл--. А- у----------- ы--- у------ х------ А- у-ы-у-ы-э-ы- ы-I- у-х-н-р х-ы-ъ-. ------------------------------------ Ау урыгущыIэныр ыкIи утхэныр хьылъэ. 0
Au-u-yg---hy-je--r----i--t---------y---. A- u-------------- y--- u------- h------ A- u-y-u-h-y-j-n-r y-I- u-h-e-y- h-y-j-. ---------------------------------------- Au urygushhyIjenyr ykIi uthjenyr h'ylje.
Încă mai fac multe greşeli. Джы-и хэ---он---э-ба-о-хэсэш-ы--э. Д---- х---------- б--- х---------- Д-ы-и х-у-ъ-н-г-э б-I- х-с-ш-ы-ь-. ---------------------------------- Джыри хэукъоныгъэ баIо хэсэшIыхьэ. 0
D--y-i-hjeu--n-g------- --e----hIyh'--. D----- h---------- b--- h-------------- D-h-r- h-e-k-n-g-e b-I- h-e-j-s-I-h-j-. --------------------------------------- Dzhyri hjeukonygje baIo hjesjeshIyh'je.
Vă rog să mă corectaţi întotdeauna. Сыолъ-I-,-------сы--эг-этэрэ-ыж-------. С-------- р---- с----------------- ш--- С-о-ъ-I-, р-н-у с-к-э-ъ-т-р-з-ж-з- ш-ы- --------------------------------------- СыолъэIу, ренэу сыкъэгъэтэрэзыжьзэ шIы. 0
Sy----Iu,-re--eu --kj-gjetj--j-z--h'zje ---y. S-------- r----- s--------------------- s---- S-o-j-I-, r-n-e- s-k-e-j-t-e-j-z-z-'-j- s-I-. --------------------------------------------- SyoljeIu, renjeu sykjegjetjerjezyzh'zje shIy.
Pronunţia dumneavoastră este foarte bună. Уик---уакIэ-----ук---. У---------- д--------- У-к-э-у-к-э д-г-у-I-й- ---------------------- УикъэIуакIэ дэгъукIай. 0
Uik-e--a---- ------I-j. U----------- d--------- U-k-e-u-k-j- d-e-u-I-j- ----------------------- UikjeIuakIje djegukIaj.
Aveţi un mic accent. Ак-е-т--I-кI----I н----. А----- т----- у-- н----- А-ц-н- т-э-I- у-I н-I-п- ------------------------ Акцент тIэкIу уиI ныIэп. 0
A-cent-tI--kI--u---ny----. A----- t------ u-- n------ A-c-n- t-j-k-u u-I n-I-e-. -------------------------- Akcent tIjekIu uiI nyIjep.
Se cunoaşte de unde proveniţi. Ук-ы--э--ы--- къэ-ш--. У------------ к------- У-ъ-з-э-I-р-р к-э-ш-э- ---------------------- УкъыздэкIырэр къэошIэ. 0
Uky-dje-I-r-er --eoshIje. U------------- k--------- U-y-d-e-I-r-e- k-e-s-I-e- ------------------------- UkyzdjekIyrjer kjeoshIje.
Care este limba dumneavoastră maternă? Тара-у--------ы-зэ-? Т--- у-------------- Т-р- у-н-д-л-ф-б-э-? -------------------- Тара уиныдэлъфыбзэр? 0
T-----i--d--lfyb-jer? T--- u--------------- T-r- u-n-d-e-f-b-j-r- --------------------- Tara uinydjelfybzjer?
Faceţi un curs de limbi? Б----з--а-агъа---р- ку-с--м---I--? Б--- з------------- к------ о----- Б-э- з-щ-р-г-а-I-р- к-р-х-м о-I-а- ---------------------------------- Бзэр зыщарагъашIэрэ курсхэм окIуа? 0
Bzj---z-shh--ag---I--rje --r-h-e- o-Iu-? B---- z----------------- k------- o----- B-j-r z-s-h-r-g-s-I-e-j- k-r-h-e- o-I-a- ---------------------------------------- Bzjer zyshharagashIjerje kurshjem okIua?
Ce instrument de învăţare utilizaţi? Сыд ---- ---л-а бгъ-федэ-эр? С-- ф--- т----- б----------- С-д ф-д- т-ы-ъ- б-ъ-ф-д-р-р- ---------------------------- Сыд фэдэ тхылъа бгъэфедэрэр? 0
S-----ed---thy-a-bgjef---er-e-? S-- f----- t---- b------------- S-d f-e-j- t-y-a b-j-f-d-e-j-r- ------------------------------- Syd fjedje thyla bgjefedjerjer?
În acest moment nu ştiu cum se numeşte. Д-ыдэ-э- ыцIэ къ-с---эу-с-I--эп. Д------- ы--- к-------- с------- Д-ы-э-э- ы-I- к-э-I-н-у с-I-р-п- -------------------------------- Джыдэдэм ыцIэ къэсIонэу сшIэрэп. 0
D-h--je---m-ycI-- -j-s-onje- ssh-j-rje-. D---------- y---- k--------- s---------- D-h-d-e-j-m y-I-e k-e-I-n-e- s-h-j-r-e-. ---------------------------------------- Dzhydjedjem ycIje kjesIonjeu sshIjerjep.
Nu îmi amintesc titlul. Ы-Iэ-к--с--у--п----ж--э-. Ы--- к------------------- Ы-I- к-ы-ф-у-у-ш-с-ж-р-п- ------------------------- ЫцIэ къысфэугупшысыжьрэп. 0
Yc-je--ysf-e---ps-y--z-'-je-. Y---- k---------------------- Y-I-e k-s-j-u-u-s-y-y-h-r-e-. ----------------------------- YcIje kysfjeugupshysyzh'rjep.
Asta am uitat. С-ыг--п---ъ. С----------- С-ы-ъ-п-а-ъ- ------------ Сщыгъупшагъ. 0
Ssh----p--a-. S------------ S-h-y-u-s-a-. ------------- Sshhygupshag.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile germanice

Limbile germanice aparţin familiei de limbi indo-europene. Acest grup lingvistic se caracterizează prin fonetica sa. Variaţiile în sistemul fonetic diferenţiază aceste limbi unele de celelalte. Descoperim aproximativ 15 limbi germanice. Ele sunt limbile materne a 500 de milioane de persoane din întreaga lume. Este dificil să stabilim numărul exact al acestor limbi. Nu putem şti întotdeauna dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. Cea mai importantă limba germanică este limba engleză. Engleza este limba maternă a peste 350 milioane de persoane. Urmează germana şi neerlandeza. Limbile germanice se împart în diferite grupuri. Distingem între limbi germanice nordice, occidentale şi orientale. Limbile germanice nordice sunt limbile scandinave. Engleza, germana şi neerlandeza sunt limbi germanice occidentale. Limbile germanice orientale au dispărut cu totul. Engleza veche este un exemplu în acest sens. Colonizarea a răspândit limbile germanice în întreaga lume. Astfel, neerlandeza poate fi înţeleasă şi în Caraibe şi Africa de Sud. Toate aceste limbi germanice au la bază o rădăcină comună. Dar nu este sigur dacă există o protolimbă unitară. Pe de altă parte, nu dispunem decât de puţine scrieri germanice vechi. Spre deosebire de limbile romanice, nu există practic nicio sursă. Acest lucru complică cercetarea limbilor germanice. Nu se cunosc prea multe lucruri asupra culturii popoarelor germanice sau a teutonilor. Popoarele germanice nu constituie o unitate. Ele nu au o identitate comună. Iată de ce oamenii de ştiinţă trebuie să recurgă la surse externe. Fără greci sau romani, am cunoaşte foarte puţine lucruri asupra germanilor!
Știați?
Catalana este membră a grupului de limbi romanice. Este strâns înrudită cu spaniola, franceza și italiana. Este vorbită în Andorra, în regiunea catalană a Spaniei și pe Insulele Baleare. Catalana este vorbită și în anumite părți ale Aragonului și Valenciei. Un număr total de 12 milioane de oameni vorbesc și înțeleg catalana. Limba a început să se vorbească intens din perioada secolelor 8-10, în special în regiunea Pyrenne. S-a răspândit apoi către sud și est, prin cuceririle teritoriale de atunci. E important să reținem: catalana nu este un dialect al spaniolei. A evoluat din latina vulgară și este considerată o limbă independentă. De aceea spaniolii și latin-americanii nu o prea înțeleg. Multe structuri ale limbii catalane sunt similare cu ale altor limbi romanice. Dar sunt și multe alte aspecte care nu apar în alte limbi. Vorbitorii de catalană sunt foarte mândri de limba lor. A învăța catalana face parte din obiectivul promovat de multe grupuri politice, în secolele recente. Învățați catalana - această limbă are viitor!