Dicționar de expresii

ro Învăţarea limbilor străine   »   hr Učiti strane jezike

23 [douăzeci şi trei]

Învăţarea limbilor străine

Învăţarea limbilor străine

23 [dvadeset i tri]

Učiti strane jezike

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Unde aţi învăţat spaniola? Gdj----e n-u---i--p-n-o-ski? G___ s__ n______ š__________ G-j- s-e n-u-i-i š-a-j-l-k-? ---------------------------- Gdje ste naučili španjolski? 0
Ştiţi şi portugheza? Z---e -i ---or-ug-----? Z____ l_ i p___________ Z-a-e l- i p-r-u-a-s-i- ----------------------- Znate li i portugalski? 0
Da, şi ştiu şi ceva italiană. Da--a -----i ----o t--ija---i. D__ a z___ i n____ t__________ D-, a z-a- i n-š-o t-l-j-n-k-. ------------------------------ Da, a znam i nešto talijanski. 0
Mi se pare că vorbiţi foarte bine. Mis--m--a-g---r-te -r-o d---o. M_____ d_ g_______ v___ d_____ M-s-i- d- g-v-r-t- v-l- d-b-o- ------------------------------ Mislim da govorite vrlo dobro. 0
Limbile sunt foarte asemănătoare. T---e-ici-su -----č-o-v-lo slič-i. T_ j_____ s_ p_______ v___ s______ T- j-z-c- s- p-i-i-n- v-l- s-i-n-. ---------------------------------- Ti jezici su prilično vrlo slični. 0
Le pot înţelege bine. Mog- -h-do--- raz---et-. M___ i_ d____ r_________ M-g- i- d-b-o r-z-m-e-i- ------------------------ Mogu ih dobro razumjeti. 0
Dar să scrii şi să vorbeşti este foarte greu. Al- g---rit--i pi------e te---. A__ g_______ i p_____ j_ t_____ A-i g-v-r-t- i p-s-t- j- t-š-o- ------------------------------- Ali govoriti i pisati je teško. 0
Încă mai fac multe greşeli. Pravi- -o- m-o-- ---ša--. P_____ j__ m____ g_______ P-a-i- j-š m-o-o g-e-a-a- ------------------------- Pravim još mnogo grešaka. 0
Vă rog să mă corectaţi întotdeauna. Is---vi-- -e--olim uv---k. I________ m_ m____ u______ I-p-a-i-e m- m-l-m u-i-e-. -------------------------- Ispravite me molim uvijek. 0
Pronunţia dumneavoastră este foarte bună. V-š----o-or-je-sas----do--r. V__ i______ j_ s_____ d_____ V-š i-g-v-r j- s-s-i- d-b-r- ---------------------------- Vaš izgovor je sasvim dobar. 0
Aveţi un mic accent. I---- ma-i a--ent. I____ m___ a______ I-a-e m-l- a-c-n-. ------------------ Imate mali akcent. 0
Se cunoaşte de unde proveniţi. Pr-poz--j- -e -da--e -o-a---e. P_________ s_ o_____ d________ P-e-o-n-j- s- o-a-l- d-l-z-t-. ------------------------------ Prepoznaje se odakle dolazite. 0
Care este limba dumneavoastră maternă? Ko-i--e --š m--ernji----ik? K___ j_ V__ m_______ j_____ K-j- j- V-š m-t-r-j- j-z-k- --------------------------- Koji je Vaš maternji jezik? 0
Faceţi un curs de limbi? Ide-e li -- teča--j-zik-? I____ l_ n_ t____ j______ I-e-e l- n- t-č-j j-z-k-? ------------------------- Idete li na tečaj jezika? 0
Ce instrument de învăţare utilizaţi? Koj---d-be--k ko--sti--? K___ u_______ k_________ K-j- u-ž-e-i- k-r-s-i-e- ------------------------ Koji udžbenik koristite? 0
În acest moment nu ştiu cum se numeşte. U----- -om-nt---- zna- -a-o-se-z-ve. U o___ m______ n_ z___ k___ s_ z____ U o-o- m-m-n-u n- z-a- k-k- s- z-v-. ------------------------------------ U ovom momentu ne znam kako se zove. 0
Nu îmi amintesc titlul. N- m-gu -- --et-t- naslov-. N_ m___ s_ s______ n_______ N- m-g- s- s-e-i-i n-s-o-a- --------------------------- Ne mogu se sjetiti naslova. 0
Asta am uitat. Z---r-v-- /----o-a--l- -am t-. Z________ / Z_________ s__ t__ Z-b-r-v-o / Z-b-r-v-l- s-m t-. ------------------------------ Zaboravio / Zaboravila sam to. 0

Limbile germanice

Limbile germanice aparţin familiei de limbi indo-europene. Acest grup lingvistic se caracterizează prin fonetica sa. Variaţiile în sistemul fonetic diferenţiază aceste limbi unele de celelalte. Descoperim aproximativ 15 limbi germanice. Ele sunt limbile materne a 500 de milioane de persoane din întreaga lume. Este dificil să stabilim numărul exact al acestor limbi. Nu putem şti întotdeauna dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. Cea mai importantă limba germanică este limba engleză. Engleza este limba maternă a peste 350 milioane de persoane. Urmează germana şi neerlandeza. Limbile germanice se împart în diferite grupuri. Distingem între limbi germanice nordice, occidentale şi orientale. Limbile germanice nordice sunt limbile scandinave. Engleza, germana şi neerlandeza sunt limbi germanice occidentale. Limbile germanice orientale au dispărut cu totul. Engleza veche este un exemplu în acest sens. Colonizarea a răspândit limbile germanice în întreaga lume. Astfel, neerlandeza poate fi înţeleasă şi în Caraibe şi Africa de Sud. Toate aceste limbi germanice au la bază o rădăcină comună. Dar nu este sigur dacă există o protolimbă unitară. Pe de altă parte, nu dispunem decât de puţine scrieri germanice vechi. Spre deosebire de limbile romanice, nu există practic nicio sursă. Acest lucru complică cercetarea limbilor germanice. Nu se cunosc prea multe lucruri asupra culturii popoarelor germanice sau a teutonilor. Popoarele germanice nu constituie o unitate. Ele nu au o identitate comună. Iată de ce oamenii de ştiinţă trebuie să recurgă la surse externe. Fără greci sau romani, am cunoaşte foarte puţine lucruri asupra germanilor!
Știați?
Catalana este membră a grupului de limbi romanice. Este strâns înrudită cu spaniola, franceza și italiana. Este vorbită în Andorra, în regiunea catalană a Spaniei și pe Insulele Baleare. Catalana este vorbită și în anumite părți ale Aragonului și Valenciei. Un număr total de 12 milioane de oameni vorbesc și înțeleg catalana. Limba a început să se vorbească intens din perioada secolelor 8-10, în special în regiunea Pyrenne. S-a răspândit apoi către sud și est, prin cuceririle teritoriale de atunci. E important să reținem: catalana nu este un dialect al spaniolei. A evoluat din latina vulgară și este considerată o limbă independentă. De aceea spaniolii și latin-americanii nu o prea înțeleg. Multe structuri ale limbii catalane sunt similare cu ale altor limbi romanice. Dar sunt și multe alte aspecte care nu apar în alte limbi. Vorbitorii de catalană sunt foarte mândri de limba lor. A învăța catalana face parte din obiectivul promovat de multe grupuri politice, în secolele recente. Învățați catalana - această limbă are viitor!