Dicționar de expresii

ro Învăţarea limbilor străine   »   fi Oppia vieraita kieliä

23 [douăzeci şi trei]

Învăţarea limbilor străine

Învăţarea limbilor străine

23 [kaksikymmentäkolme]

Oppia vieraita kieliä

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Finlandeză Joaca Mai mult
Unde aţi învăţat spaniola? Missä -e -pi-t- e--anj--? M---- t- o----- e-------- M-s-ä t- o-i-t- e-p-n-a-? ------------------------- Missä te opitte espanjaa? 0
Ştiţi şi portugheza? Os--t---- myö---o----al--? O-------- m--- p---------- O-a-t-e-o m-ö- p-r-u-a-i-? -------------------------- Osaatteko myös portugalia? 0
Da, şi ştiu şi ceva italiană. Kyl-ä---a-o--an m-ö----u--- -taliaa. K----- j- o---- m--- h----- i------- K-l-ä- j- o-a-n m-ö- h-u-a- i-a-i-a- ------------------------------------ Kyllä, ja osaan myös hiukan italiaa. 0
Mi se pare că vorbiţi foarte bine. M-nun--iel-s--n----hu--e--o--lla-----n. M---- m--------- p------ t------ h----- M-n-n m-e-e-t-n- p-h-t-e t-d-l-a h-v-n- --------------------------------------- Minun mielestäni puhutte todella hyvin. 0
Limbile sunt foarte asemănătoare. K--le- -----aika-s--a-----ai--a. K----- o--- a--- s-------------- K-e-e- o-a- a-k- s-m-n-a-t-i-i-. -------------------------------- Kielet ovat aika samankaltaisia. 0
Le pot înţelege bine. Mi-- -m--rr-- n-i-ä-hyvi-. M--- y------- n---- h----- M-n- y-m-r-ä- n-i-ä h-v-n- -------------------------- Minä ymmärrän niitä hyvin. 0
Dar să scrii şi să vorbeşti este foarte greu. Mu----puh-m-ne- -----rjoi-t-minen-on--aike-a. M---- p-------- j- k------------- o- v------- M-t-a p-h-m-n-n j- k-r-o-t-a-i-e- o- v-i-e-a- --------------------------------------------- Mutta puhuminen ja kirjoittaminen on vaikeaa. 0
Încă mai fac multe greşeli. M--ä t--n--i--- mo-ta--i--e-tä. M--- t--- v---- m---- v-------- M-n- t-e- v-e-ä m-n-a v-r-e-t-. ------------------------------- Minä teen vielä monta virhettä. 0
Vă rog să mă corectaţi întotdeauna. Olk-a-hy----- -o----k----i-a --r--en-. O---- h--- j- k-------- a--- v-------- O-k-a h-v- j- k-r-a-k-a a-n- v-r-e-n-. -------------------------------------- Olkaa hyvä ja korjatkaa aina virheeni. 0
Pronunţia dumneavoastră este foarte bună. Ä---ämy-s-nne--n---an-hy-ä. Ä------------ o- i--- h---- Ä-n-ä-y-s-n-e o- i-a- h-v-. --------------------------- Ääntämyksenne on ihan hyvä. 0
Aveţi un mic accent. Te-llä--n pi----a-------. T----- o- p---- a-------- T-i-l- o- p-e-i a-s-n-t-. ------------------------- Teillä on pieni aksentti. 0
Se cunoaşte de unde proveniţi. Tu-ni-ta----s-ä-tule-te. T-------- m---- t------- T-n-i-t-a m-s-ä t-l-t-e- ------------------------ Tunnistaa mistä tulette. 0
Care este limba dumneavoastră maternă? M-kä--n--e--än -i----iele-n-? M--- o- t----- ä------------- M-k- o- t-i-ä- ä-d-n-i-l-n-e- ----------------------------- Mikä on teidän äidinkielenne? 0
Faceţi un curs de limbi? K-yttekö-ki-li--rs-i-? K------- k------------ K-y-t-k- k-e-i-u-s-i-? ---------------------- Käyttekö kielikurssia? 0
Ce instrument de învăţare utilizaţi? Mitä--p-ik-r--a käy-ä---? M--- o--------- k-------- M-t- o-p-k-r-a- k-y-ä-t-? ------------------------- Mitä oppikirjaa käytätte? 0
În acest moment nu ştiu cum se numeşte. Minä -n täl-ä hetk--l--t--dä --n-n-m-ä. M--- e- t---- h------- t---- s-- n----- M-n- e- t-l-ä h-t-e-l- t-e-ä s-n n-m-ä- --------------------------------------- Minä en tällä hetkellä tiedä sen nimeä. 0
Nu îmi amintesc titlul. Minulle-ei -----nimi m----en. M------ e- t--- n--- m------- M-n-l-e e- t-l- n-m- m-e-e-n- ----------------------------- Minulle ei tule nimi mieleen. 0
Asta am uitat. Ole--un---anut ---. O--- u-------- s--- O-e- u-o-t-n-t s-n- ------------------- Olen unohtanut sen. 0

Limbile germanice

Limbile germanice aparţin familiei de limbi indo-europene. Acest grup lingvistic se caracterizează prin fonetica sa. Variaţiile în sistemul fonetic diferenţiază aceste limbi unele de celelalte. Descoperim aproximativ 15 limbi germanice. Ele sunt limbile materne a 500 de milioane de persoane din întreaga lume. Este dificil să stabilim numărul exact al acestor limbi. Nu putem şti întotdeauna dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. Cea mai importantă limba germanică este limba engleză. Engleza este limba maternă a peste 350 milioane de persoane. Urmează germana şi neerlandeza. Limbile germanice se împart în diferite grupuri. Distingem între limbi germanice nordice, occidentale şi orientale. Limbile germanice nordice sunt limbile scandinave. Engleza, germana şi neerlandeza sunt limbi germanice occidentale. Limbile germanice orientale au dispărut cu totul. Engleza veche este un exemplu în acest sens. Colonizarea a răspândit limbile germanice în întreaga lume. Astfel, neerlandeza poate fi înţeleasă şi în Caraibe şi Africa de Sud. Toate aceste limbi germanice au la bază o rădăcină comună. Dar nu este sigur dacă există o protolimbă unitară. Pe de altă parte, nu dispunem decât de puţine scrieri germanice vechi. Spre deosebire de limbile romanice, nu există practic nicio sursă. Acest lucru complică cercetarea limbilor germanice. Nu se cunosc prea multe lucruri asupra culturii popoarelor germanice sau a teutonilor. Popoarele germanice nu constituie o unitate. Ele nu au o identitate comună. Iată de ce oamenii de ştiinţă trebuie să recurgă la surse externe. Fără greci sau romani, am cunoaşte foarte puţine lucruri asupra germanilor!
Știați?
Catalana este membră a grupului de limbi romanice. Este strâns înrudită cu spaniola, franceza și italiana. Este vorbită în Andorra, în regiunea catalană a Spaniei și pe Insulele Baleare. Catalana este vorbită și în anumite părți ale Aragonului și Valenciei. Un număr total de 12 milioane de oameni vorbesc și înțeleg catalana. Limba a început să se vorbească intens din perioada secolelor 8-10, în special în regiunea Pyrenne. S-a răspândit apoi către sud și est, prin cuceririle teritoriale de atunci. E important să reținem: catalana nu este un dialect al spaniolei. A evoluat din latina vulgară și este considerată o limbă independentă. De aceea spaniolii și latin-americanii nu o prea înțeleg. Multe structuri ale limbii catalane sunt similare cu ale altor limbi romanice. Dar sunt și multe alte aspecte care nu apar în alte limbi. Vorbitorii de catalană sunt foarte mândri de limba lor. A învăța catalana face parte din obiectivul promovat de multe grupuri politice, în secolele recente. Învățați catalana - această limbă are viitor!