Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   pa ਸਰਵਜਨਿਕ ਪਰਿਵਹਨ

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

36 [ਛੱਤੀ]

36 [Chatī]

ਸਰਵਜਨਿਕ ਪਰਿਵਹਨ

saravajanika parivahana

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Punjabi Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? ਬ-ਸ -ਿ-- -ੁ----ਹ-? ਬੱ_ ਕਿ_ ਰੁ__ ਹੈ_ ਬ-ਸ ਕ-ਥ- ਰ-ਕ-ੀ ਹ-? ------------------ ਬੱਸ ਕਿਥੇ ਰੁਕਦੀ ਹੈ? 0
b-sa--it-ē -uk-d- h--? b___ k____ r_____ h___ b-s- k-t-ē r-k-d- h-i- ---------------------- basa kithē rukadī hai?
Care autobuz merge în centru? ਕ-ਹੜੀ -ੱਸ-ਸ਼ਹ----ੂੰ--ਾਂ---ਹੈ? ਕਿ__ ਬੱ_ ਸ਼__ ਨੂੰ ਜਾਂ_ ਹੈ_ ਕ-ਹ-ੀ ਬ-ਸ ਸ਼-ਿ- ਨ-ੰ ਜ-ਂ-ੀ ਹ-? ---------------------------- ਕਿਹੜੀ ਬੱਸ ਸ਼ਹਿਰ ਨੂੰ ਜਾਂਦੀ ਹੈ? 0
Ki-aṛ- --s- śa-ira j--dī----? K_____ b___ ś_____ j____ h___ K-h-ṛ- b-s- ś-h-r- j-n-ī h-i- ----------------------------- Kihaṛī basa śahira jāndī hai?
Ce rută trebuie să urmez ? ਮੈਨੂ--ਕ-ਹ-- --ਸ --ਣੀ --ਹ--ੀ---? ਮੈ_ ਕਿ__ ਬੱ_ ਲੈ_ ਚਾ__ ਹੈ_ ਮ-ਨ-ੰ ਕ-ਹ-ੀ ਬ-ਸ ਲ-ਣ- ਚ-ਹ-ਦ- ਹ-? ------------------------------- ਮੈਨੂੰ ਕਿਹੜੀ ਬੱਸ ਲੈਣੀ ਚਾਹੀਦੀ ਹੈ? 0
Ma-nū ki-----------a--ī-c---dī ha-? M____ k_____ b___ l____ c_____ h___ M-i-ū k-h-ṛ- b-s- l-i-ī c-h-d- h-i- ----------------------------------- Mainū kihaṛī basa laiṇī cāhīdī hai?
Trebuie să schimb autobuzul? ਕ- --ਨ---ਬਦ-----ਵ--ਾ? ਕੀ ਮੈ_ ਬ___ ਪ___ ਕ- ਮ-ਨ-ੰ ਬ-ਲ-ਾ ਪ-ੇ-ਾ- --------------------- ਕੀ ਮੈਨੂੰ ਬਦਲਣਾ ਪਵੇਗਾ? 0
K- m-in- -adala---------? K_ m____ b_______ p______ K- m-i-ū b-d-l-ṇ- p-v-g-? ------------------------- Kī mainū badalaṇā pavēgā?
Unde trebuie să schimb autobuzul? ਮ-ਨ----ਿੱਥ- ਬ-ਲਣ- --ੇ--? ਮੈ_ ਕਿੱ_ ਬ___ ਪ___ ਮ-ਨ-ੰ ਕ-ੱ-ੇ ਬ-ਲ-ਾ ਪ-ੇ-ਾ- ------------------------ ਮੈਨੂੰ ਕਿੱਥੇ ਬਦਲਣਾ ਪਵੇਗਾ? 0
Ma--ū k---ē b---l--ā pa--g-? M____ k____ b_______ p______ M-i-ū k-t-ē b-d-l-ṇ- p-v-g-? ---------------------------- Mainū kithē badalaṇā pavēgā?
Cât costă un bilet de călătorie? ਟਿ-ਟ--ਿੰ-- -- ਹੈ? ਟਿ__ ਕਿੰ_ ਦੀ ਹੈ_ ਟ-ਕ- ਕ-ੰ-ੇ ਦ- ਹ-? ----------------- ਟਿਕਟ ਕਿੰਨੇ ਦੀ ਹੈ? 0
Ṭi-------n- -ī -a-? Ṭ_____ k___ d_ h___ Ṭ-k-ṭ- k-n- d- h-i- ------------------- Ṭikaṭa kinē dī hai?
Câte staţii sunt până în centru? ਸ਼-ਿ-------ੱ- ਕਿ-ਨੀ--ਾਰ -ੁਕਦੀ-ਹੈ? ਸ਼__ ਤੱ_ ਬੱ_ ਕਿੰ_ ਵਾ_ ਰੁ__ ਹੈ_ ਸ਼-ਿ- ਤ-ਕ ਬ-ਸ ਕ-ੰ-ੀ ਵ-ਰ ਰ-ਕ-ੀ ਹ-? -------------------------------- ਸ਼ਹਿਰ ਤੱਕ ਬੱਸ ਕਿੰਨੀ ਵਾਰ ਰੁਕਦੀ ਹੈ? 0
Śa-ira--a----as- k--- vār--r-kad- ---? Ś_____ t___ b___ k___ v___ r_____ h___ Ś-h-r- t-k- b-s- k-n- v-r- r-k-d- h-i- -------------------------------------- Śahira taka basa kinī vāra rukadī hai?
Trebuie să coborâţi aici. ਤ-ਹ-ਨੂ- ਇੱਥ- ੳਤ-----ਾਹੀ-- ਹੈ। ਤੁ__ ਇੱ_ ੳ___ ਚਾ__ ਹੈ_ ਤ-ਹ-ਨ-ੰ ਇ-ਥ- ੳ-ਰ-ਾ ਚ-ਹ-ਦ- ਹ-। ----------------------------- ਤੁਹਾਨੂੰ ਇੱਥੇ ੳਤਰਨਾ ਚਾਹੀਦਾ ਹੈ। 0
Tu-ā-ū it---tar----cāhī-ā--a-. T_____ i___ t_____ c_____ h___ T-h-n- i-h- t-r-n- c-h-d- h-i- ------------------------------ Tuhānū ithē taranā cāhīdā hai.
Trebuie să coborâţi prin spate. ਤ-ਹਾ--ੰ-----ੇ -ਤਰ-ਾ-ਚਾ-ੀ-ਾ-ਹ-। ਤੁ__ ਪਿੱ_ ਉ___ ਚਾ__ ਹੈ_ ਤ-ਹ-ਨ-ੰ ਪ-ੱ-ੇ ਉ-ਰ-ਾ ਚ-ਹ-ਦ- ਹ-। ------------------------------ ਤੁਹਾਨੂੰ ਪਿੱਛੇ ਉਤਰਨਾ ਚਾਹੀਦਾ ਹੈ। 0
T-h--- p--h- uta--nā -āh----hai. T_____ p____ u______ c_____ h___ T-h-n- p-c-ē u-a-a-ā c-h-d- h-i- -------------------------------- Tuhānū pichē utaranā cāhīdā hai.
Următorul metrou vine în 5 minute. ਅਗਲ--ਮੈਟ-- 5 ਮ--ਟ -ਿੱਚ --ਗੀ। ਅ__ ਮੈ__ 5 ਮਿੰ_ ਵਿੱ_ ਆ___ ਅ-ਲ- ਮ-ਟ-ੋ 5 ਮ-ੰ- ਵ-ੱ- ਆ-ਗ-। ---------------------------- ਅਗਲੀ ਮੈਟਰੋ 5 ਮਿੰਟ ਵਿੱਚ ਆਏਗੀ। 0
A---ī---i---ō - -i-a vi-----ē-ī. A____ m______ 5 m___ v___ ā_____ A-a-ī m-i-a-ō 5 m-ṭ- v-c- ā-ē-ī- -------------------------------- Agalī maiṭarō 5 miṭa vica ā'ēgī.
Următorul tramvai vine în 10 minute. ਅ----ਟ੍ਰਾ---- ਮ-ੰ---ਿ-ਚ---ਗੀ। ਅ__ ਟ੍__ 1_ ਮਿੰ_ ਵਿੱ_ ਆ___ ਅ-ਲ- ਟ-ਰ-ਮ 1- ਮ-ੰ- ਵ-ੱ- ਆ-ਗ-। ----------------------------- ਅਗਲੀ ਟ੍ਰਾਮ 10 ਮਿੰਟ ਵਿੱਚ ਆਏਗੀ। 0
A-a-ī ṭ-ā-a -0 miṭ- vic- ā'-g-. A____ ṭ____ 1_ m___ v___ ā_____ A-a-ī ṭ-ā-a 1- m-ṭ- v-c- ā-ē-ī- ------------------------------- Agalī ṭrāma 10 miṭa vica ā'ēgī.
Următorul autobuz vine în 15 minute. ਅ-ਲ--ਬੱ---- -ਿ-- -ਿੱਚ -ਏਗ-। ਅ__ ਬੱ_ 1_ ਮਿੰ_ ਵਿੱ_ ਆ___ ਅ-ਲ- ਬ-ਸ 1- ਮ-ੰ- ਵ-ੱ- ਆ-ਗ-। --------------------------- ਅਗਲੀ ਬੱਸ 15 ਮਿੰਟ ਵਿੱਚ ਆਏਗੀ। 0
A-a-ī basa -- m-ṭa-vi-a--'ēgī. A____ b___ 1_ m___ v___ ā_____ A-a-ī b-s- 1- m-ṭ- v-c- ā-ē-ī- ------------------------------ Agalī basa 15 miṭa vica ā'ēgī.
Când pleacă ultimul metrou? ਆ-ਰੀ-ਮੈ--ੋ -ਦ-----? ਆ__ ਮੈ__ ਕ_ ਹੈ_ ਆ-ਰ- ਮ-ਟ-ੋ ਕ-ੋ- ਹ-? ------------------- ਆਖਰੀ ਮੈਟਰੋ ਕਦੋਂ ਹੈ? 0
Ākha-- ---ṭ--- -a-ō--h-i? Ā_____ m______ k____ h___ Ā-h-r- m-i-a-ō k-d-ṁ h-i- ------------------------- Ākharī maiṭarō kadōṁ hai?
Când pleacă ultimul tramvai? ਆਖਰ- --ਰਾ--ਕਦੋ- ਹ-? ਆ__ ਟ੍__ ਕ_ ਹੈ_ ਆ-ਰ- ਟ-ਰ-ਮ ਕ-ੋ- ਹ-? ------------------- ਆਖਰੀ ਟ੍ਰਾਮ ਕਦੋਂ ਹੈ? 0
Ā-harī---āma-----ṁ -ai? Ā_____ ṭ____ k____ h___ Ā-h-r- ṭ-ā-a k-d-ṁ h-i- ----------------------- Ākharī ṭrāma kadōṁ hai?
Când pleacă ultimul autobuz? ਆਖ-- ਬ-- ਕ--ਂ--ੈ? ਆ__ ਬੱ_ ਕ_ ਹੈ_ ਆ-ਰ- ਬ-ਸ ਕ-ੋ- ਹ-? ----------------- ਆਖਰੀ ਬੱਸ ਕਦੋਂ ਹੈ? 0
Ā---rī b--a k-d-ṁ-h--? Ā_____ b___ k____ h___ Ā-h-r- b-s- k-d-ṁ h-i- ---------------------- Ākharī basa kadōṁ hai?
Aveţi un bilet de călătorie? ਕੀ-----ਡ- ਕ-ਲ -ਿ-- ਹੈ? ਕੀ ਤੁ__ ਕੋ_ ਟਿ__ ਹੈ_ ਕ- ਤ-ਹ-ਡ- ਕ-ਲ ਟ-ਕ- ਹ-? ---------------------- ਕੀ ਤੁਹਾਡੇ ਕੋਲ ਟਿਕਟ ਹੈ? 0
K---uhā------a--i-a-- --i? K_ t_____ k___ ṭ_____ h___ K- t-h-ḍ- k-l- ṭ-k-ṭ- h-i- -------------------------- Kī tuhāḍē kōla ṭikaṭa hai?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. ਟਿਕ---ੀ-ਨ-ੀ-,ਮੇ-ੇ-ਕ-ਲ-ਟ-ਕਟ -ਹ-ਂ ਹੈ। ਟਿ____ ਨ____ ਕੋ_ ਟਿ__ ਨ_ ਹੈ_ ਟ-ਕ-?-ੀ ਨ-ੀ-,-ੇ-ੇ ਕ-ਲ ਟ-ਕ- ਨ-ੀ- ਹ-। ----------------------------------- ਟਿਕਟ?ਜੀ ਨਹੀਂ,ਮੇਰੇ ਕੋਲ ਟਿਕਟ ਨਹੀਂ ਹੈ। 0
Ṭ-kaṭa--ī---hīṁ,-ē---k--a -i-aṭ--na-īṁ hai. Ṭ________ n_________ k___ ṭ_____ n____ h___ Ṭ-k-ṭ-?-ī n-h-ṁ-m-r- k-l- ṭ-k-ṭ- n-h-ṁ h-i- ------------------------------------------- Ṭikaṭa?Jī nahīṁ,mērē kōla ṭikaṭa nahīṁ hai.
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. ਫਿ----ਹਾ---------ਨ--ਭਰਨਾ ਪ--ਗ-। ਫਿ_ ਤੁ__ ਜੁ___ ਭ__ ਪ___ ਫ-ਰ ਤ-ਹ-ਨ-ੰ ਜ-ਰ-ਾ-ਾ ਭ-ਨ- ਪ-ੇ-ਾ- ------------------------------- ਫਿਰ ਤੁਹਾਨੂੰ ਜੁਰਮਾਨਾ ਭਰਨਾ ਪਵੇਗਾ। 0
P---a -u-ā-- -ura-ā-- -h---n--p---gā. P____ t_____ j_______ b______ p______ P-i-a t-h-n- j-r-m-n- b-a-a-ā p-v-g-. ------------------------------------- Phira tuhānū juramānā bharanā pavēgā.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Punjabi (1-100) MP3 Punjabi (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!