Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   ka საზოგადოებრივი ტრანსპორტი

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

36 [ოცდათექვსმეტი]

36 [otsdatekvsmet\'i]

საზოგადოებრივი ტრანსპორტი

[sazogadoebrivi t'ransp'ort'i]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gruzină Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? ს-დ----ს---ტო--სის-გ-ჩ-რე--? ს-- ა--- ა-------- გ-------- ს-დ ა-ი- ა-ტ-ბ-ს-ს გ-ჩ-რ-ბ-? ---------------------------- სად არის ავტობუსის გაჩერება? 0
s-d -r-s -vt'-busis -a-her--a? s-- a--- a--------- g--------- s-d a-i- a-t-o-u-i- g-c-e-e-a- ------------------------------ sad aris avt'obusis gachereba?
Care autobuz merge în centru? რომე-ი--ვტობ--- მიდ-ს -ე--რშ-? რ----- ა------- მ---- ც------- რ-მ-ლ- ა-ტ-ბ-ს- მ-დ-ს ც-ნ-რ-ი- ------------------------------ რომელი ავტობუსი მიდის ცენტრში? 0
r------av-'o---i ----s--s-n------? r----- a-------- m---- t---------- r-m-l- a-t-o-u-i m-d-s t-e-t-r-h-? ---------------------------------- romeli avt'obusi midis tsent'rshi?
Ce rută trebuie să urmez ? რ--ე-- ხ-ზ-----------გ----ო? რ----- ხ---- უ--- ვ--------- რ-მ-ლ- ხ-ზ-თ უ-დ- ვ-მ-ზ-ვ-ო- ---------------------------- რომელი ხაზით უნდა ვიმგზავრო? 0
r--e---khazi--u------m--av-o? r----- k----- u--- v--------- r-m-l- k-a-i- u-d- v-m-z-v-o- ----------------------------- romeli khazit unda vimgzavro?
Trebuie să schimb autobuzul? უნ------ავ-დ-? უ--- გ-------- უ-დ- გ-დ-ვ-დ-? -------------- უნდა გადავჯდე? 0
u-da-gada----? u--- g-------- u-d- g-d-v-d-? -------------- unda gadavjde?
Unde trebuie să schimb autobuzul? სა- -ნდა გ-დ---დე? ს-- უ--- გ-------- ს-დ უ-დ- გ-დ-ვ-დ-? ------------------ სად უნდა გადავჯდე? 0
sa- un-a---davjde? s-- u--- g-------- s-d u-d- g-d-v-d-? ------------------ sad unda gadavjde?
Cât costă un bilet de călătorie? რა--ი-ს--რთ- ბი-ეთ-? რ- ღ--- ე--- ბ------ რ- ღ-რ- ე-თ- ბ-ლ-თ-? -------------------- რა ღირს ერთი ბილეთი? 0
r----irs-e--i b--e-i? r- g---- e--- b------ r- g-i-s e-t- b-l-t-? --------------------- ra ghirs erti bileti?
Câte staţii sunt până în centru? რ-მ---ი-გა-ე-ე--ა -ენ-რამ--? რ------ გ-------- ც--------- რ-მ-ე-ი გ-ჩ-რ-ბ-ა ც-ნ-რ-მ-ე- ---------------------------- რამდენი გაჩერებაა ცენტრამდე? 0
r--de-i-g-c-ereb----se--------? r------ g--------- t----------- r-m-e-i g-c-e-e-a- t-e-t-r-m-e- ------------------------------- ramdeni gacherebaa tsent'ramde?
Trebuie să coborâţi aici. აქ-უ--- -ა-რძ--დე-. ა- უ--- ჩ---------- ა- უ-დ- ჩ-ბ-ძ-ნ-ე-. ------------------- აქ უნდა ჩაბრძანდეთ. 0
ak-u-d---h-br--and--. a- u--- c------------ a- u-d- c-a-r-z-n-e-. --------------------- ak unda chabrdzandet.
Trebuie să coborâţi prin spate. უ----ან უ-და ჩ--რძ----თ. უ------ უ--- ჩ---------- უ-ნ-დ-ნ უ-დ- ჩ-ბ-ძ-ნ-ე-. ------------------------ უკნიდან უნდა ჩაბრძანდეთ. 0
u----dan un-a cha-rd--n-e-. u------- u--- c------------ u-'-i-a- u-d- c-a-r-z-n-e-. --------------------------- uk'nidan unda chabrdzandet.
Următorul metrou vine în 5 minute. მ-ტ-ოს --მდ--- მა-არ-ბელი-- წუ--ი -ო--. მ----- შ------ მ--------- 5 წ---- მ---- მ-ტ-ო- შ-მ-ე-ი მ-ტ-რ-ბ-ლ- 5 წ-თ-ი მ-ვ-. --------------------------------------- მეტროს შემდეგი მატარებელი 5 წუთში მოვა. 0
m----o------d--i-----a--b-li --ts'-ts-i---v-. m------ s------- m---------- 5 t------- m---- m-t-r-s s-e-d-g- m-t-a-e-e-i 5 t-'-t-h- m-v-. --------------------------------------------- met'ros shemdegi mat'arebeli 5 ts'utshi mova.
Următorul tramvai vine în 10 minute. შემ--გი --ა-ვა--10--უ-------ა. შ------ ტ------ 1- წ---- მ---- შ-მ-ე-ი ტ-ა-ვ-ი 1- წ-თ-ი მ-ვ-. ------------------------------ შემდეგი ტრამვაი 10 წუთში მოვა. 0
s-em---- t-ra-va- ---t----s-----va. s------- t------- 1- t------- m---- s-e-d-g- t-r-m-a- 1- t-'-t-h- m-v-. ----------------------------------- shemdegi t'ramvai 10 ts'utshi mova.
Următorul autobuz vine în 15 minute. შ---ე-ი-ა-ტ--უ-- ---წ-თ-ი -ოვ-. შ------ ა------- 1- წ---- მ---- შ-მ-ე-ი ა-ტ-ბ-ს- 1- წ-თ-ი მ-ვ-. ------------------------------- შემდეგი ავტობუსი 15 წუთში მოვა. 0
shemde-- -vt'o--si -5-ts'-------o--. s------- a-------- 1- t------- m---- s-e-d-g- a-t-o-u-i 1- t-'-t-h- m-v-. ------------------------------------ shemdegi avt'obusi 15 ts'utshi mova.
Când pleacă ultimul metrou? რ--ი- გ-დის --ტრ-ს--ო-ო მ-ტარ-ბ--ი? რ---- გ---- მ----- ბ--- მ---------- რ-დ-ს გ-დ-ს მ-ტ-ო- ბ-ლ- მ-ტ-რ-ბ-ლ-? ----------------------------------- როდის გადის მეტროს ბოლო მატარებელი? 0
rodis ga--- --t'-os-bolo ma---r-beli? r---- g---- m------ b--- m----------- r-d-s g-d-s m-t-r-s b-l- m-t-a-e-e-i- ------------------------------------- rodis gadis met'ros bolo mat'arebeli?
Când pleacă ultimul tramvai? რ---- -ა-ი--ბო-ო ტრამ---? რ---- გ---- ბ--- ტ------- რ-დ-ს გ-დ-ს ბ-ლ- ტ-ა-ვ-ი- ------------------------- როდის გადის ბოლო ტრამვაი? 0
ro--- -a-i----l--t----va-? r---- g---- b--- t-------- r-d-s g-d-s b-l- t-r-m-a-? -------------------------- rodis gadis bolo t'ramvai?
Când pleacă ultimul autobuz? როდი----დის -ოლ- -ვ--ბ--ი? რ---- გ---- ბ--- ა-------- რ-დ-ს გ-დ-ს ბ-ლ- ა-ტ-ბ-ს-? -------------------------- როდის გადის ბოლო ავტობუსი? 0
r-di- g--is--olo -vt---us-? r---- g---- b--- a--------- r-d-s g-d-s b-l- a-t-o-u-i- --------------------------- rodis gadis bolo avt'obusi?
Aveţi un bilet de călătorie? გ--ვ--ბი---ი? გ---- ბ------ გ-ქ-თ ბ-ლ-თ-? ------------- გაქვთ ბილეთი? 0
ga-vt-b-let-? g---- b------ g-k-t b-l-t-? ------------- gakvt bileti?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. ბი---ი?------ არ--ა-ვ-. ბ------ ----- ა- მ----- ბ-ლ-თ-? --რ-, ა- მ-ქ-ს- ----------------------- ბილეთი? -არა, არ მაქვს. 0
b---t------a,----m--v-. b------ ----- a- m----- b-l-t-? --r-, a- m-k-s- ----------------------- bileti? -ara, ar makvs.
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. მაშ--------ა-უნდა გადა--ა---! მ---- ჯ----- უ--- გ---------- მ-შ-ნ ჯ-რ-მ- უ-დ- გ-დ-ი-ა-ო-! ----------------------------- მაშინ ჯარიმა უნდა გადაიხადოთ! 0
m----n-ja--ma-un-a -adai-h-d-t! m----- j----- u--- g----------- m-s-i- j-r-m- u-d- g-d-i-h-d-t- ------------------------------- mashin jarima unda gadaikhadot!

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!