Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   mk Јавен сообраќај

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

36 [триесет и шест]

36 [triyesyet i shyest]

Јавен сообраќај

[Јavyen soobrakjaј]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? Ка-- -----об-с-а-а с-----а? К--- е а---------- с------- К-д- е а-т-б-с-а-а с-а-и-а- --------------------------- Каде е автобуската станица? 0
K-d-e--e-av----oskata sta---z-? K---- y- a----------- s-------- K-d-e y- a-t-b-o-k-t- s-a-i-z-? ------------------------------- Kadye ye avtobooskata stanitza?
Care autobuz merge în centru? Кој ав--бус-воз- в---ент--о-? К-- а------ в--- в- ц-------- К-ј а-т-б-с в-з- в- ц-н-а-о-? ----------------------------- Кој автобус вози во центарот? 0
Ko- -vto--os-v--i v---z-e-tar--? K-- a------- v--- v- t---------- K-ј a-t-b-o- v-z- v- t-y-n-a-o-? -------------------------------- Koј avtoboos vozi vo tzyentarot?
Ce rută trebuie să urmez ? Ко---л----а --р-м-д- ј----м--? К--- л----- м---- д- ј- з----- К-ј- л-н-ј- м-р-м д- ј- з-м-м- ------------------------------ Која линија морам да ја земам? 0
Koјa--iniј---o-am--a -- -ye-a-? K--- l----- m---- d- ј- z------ K-ј- l-n-ј- m-r-m d- ј- z-e-a-? ------------------------------- Koјa liniјa moram da јa zyemam?
Trebuie să schimb autobuzul? Д--и м-ра--д-----пр---чувам? Д--- м---- д- с- п---------- Д-л- м-р-м д- с- п-е-а-у-а-? ---------------------------- Дали морам да се прекачувам? 0
D-----oram d----e-p---kach-ovam? D--- m---- d- s-- p------------- D-l- m-r-m d- s-e p-y-k-c-o-v-m- -------------------------------- Dali moram da sye pryekachoovam?
Unde trebuie să schimb autobuzul? Ка-- мора- -- с- --ек---м? К--- м---- д- с- п-------- К-д- м-р-м д- с- п-е-а-а-? -------------------------- Каде морам да се прекачам? 0
Kad-e mo-a- d- --- p--ek-----? K---- m---- d- s-- p---------- K-d-e m-r-m d- s-e p-y-k-c-a-? ------------------------------ Kadye moram da sye pryekacham?
Cât costă un bilet de călătorie? К-л-- -ин--е--- в-зе- -илет? К---- ч--- е--- в---- б----- К-л-у ч-н- е-е- в-з-н б-л-т- ---------------------------- Колку чини еден возен билет? 0
Kol--o c---i---dy-- -o-y-n-b-----? K----- c---- y----- v----- b------ K-l-o- c-i-i y-d-e- v-z-e- b-l-e-? ---------------------------------- Kolkoo chini yedyen vozyen bilyet?
Câte staţii sunt până în centru? К-лк- ---о-уски ---н--- има--о -е--ар--? К---- а-------- с------ и-- д- ц-------- К-л-у а-т-б-с-и с-а-и-и и-а д- ц-н-а-о-? ---------------------------------------- Колку автобуски станици има до центарот? 0
K-lkoo---tob-o--i -tan-t-i--ma -- t-y--ta-o-? K----- a--------- s------- i-- d- t---------- K-l-o- a-t-b-o-k- s-a-i-z- i-a d- t-y-n-a-o-? --------------------------------------------- Kolkoo avtobooski stanitzi ima do tzyentarot?
Trebuie să coborâţi aici. О--е ------ -а ---с--не-е. О--- м----- д- с- с------- О-д- м-р-т- д- с- с-м-е-е- -------------------------- Овде морате да се симнете. 0
O--y--m--a-ye -----e -i-ny----. O---- m------ d- s-- s--------- O-d-e m-r-t-e d- s-e s-m-y-t-e- ------------------------------- Ovdye moratye da sye simnyetye.
Trebuie să coborâţi prin spate. Мо--т--да-с- -и-не-е -оза-и. М----- д- с- с------ п------ М-р-т- д- с- с-м-е-е п-з-д-. ---------------------------- Морате да се симнете позади. 0
M-ra--- da ------m----ye ---adi. M------ d- s-- s-------- p------ M-r-t-e d- s-e s-m-y-t-e p-z-d-. -------------------------------- Moratye da sye simnyetye pozadi.
Următorul metrou vine în 5 minute. С-е-ното метр- доа--------мин-т-. С------- м---- д---- з- 5 м------ С-е-н-т- м-т-о д-а-а з- 5 м-н-т-. --------------------------------- Следното метро доаѓа за 5 минути. 0
Slye-noto myetr-----ѓ---- - -inoo--. S-------- m----- d---- z- 5 m------- S-y-d-o-o m-e-r- d-a-a z- 5 m-n-o-i- ------------------------------------ Slyednoto myetro doaѓa za 5 minooti.
Următorul tramvai vine în 10 minute. След---- --а-в----о-ѓа-за-1- ми--ти. С------- т------ д---- з- 1- м------ С-е-н-о- т-а-в-ј д-а-а з- 1- м-н-т-. ------------------------------------ Следниот трамвај доаѓа за 10 минути. 0
Sly--n--t-t------ doaѓ- za--0 m--o-ti. S-------- t------ d---- z- 1- m------- S-y-d-i-t t-a-v-ј d-a-a z- 1- m-n-o-i- -------------------------------------- Slyedniot tramvaј doaѓa za 10 minooti.
Următorul autobuz vine în 15 minute. Сле-ниот ав--б-- --а----- -- -и----. С------- а------ д---- з- 1- м------ С-е-н-о- а-т-б-с д-а-а з- 1- м-н-т-. ------------------------------------ Следниот автобус доаѓа за 15 минути. 0
S-yed-iot-avto---s-do--- z---5-m-n--ti. S-------- a------- d---- z- 1- m------- S-y-d-i-t a-t-b-o- d-a-a z- 1- m-n-o-i- --------------------------------------- Slyedniot avtoboos doaѓa za 15 minooti.
Când pleacă ultimul metrou? Ко---в--и---с-е----о-метр-? К--- в--- п--------- м----- К-г- в-з- п-с-е-н-т- м-т-о- --------------------------- Кога вози последното метро? 0
K---a--o---po-ly--no-o-m--t-o? K---- v--- p---------- m------ K-g-a v-z- p-s-y-d-o-o m-e-r-? ------------------------------ Kogua vozi poslyednoto myetro?
Când pleacă ultimul tramvai? Ко-а---зи--о---д-и-т--р--вај? К--- в--- п--------- т------- К-г- в-з- п-с-е-н-о- т-а-в-ј- ----------------------------- Кога вози последниот трамвај? 0
K-g-a v--i-p---y-d---- -r-----? K---- v--- p---------- t------- K-g-a v-z- p-s-y-d-i-t t-a-v-ј- ------------------------------- Kogua vozi poslyedniot tramvaј?
Când pleacă ultimul autobuz? Ко---в-------ледниот -вт-бу-? К--- в--- п--------- а------- К-г- в-з- п-с-е-н-о- а-т-б-с- ----------------------------- Кога вози последниот автобус? 0
Kog-----z----sl-ed---t---to--o-? K---- v--- p---------- a-------- K-g-a v-z- p-s-y-d-i-t a-t-b-o-? -------------------------------- Kogua vozi poslyedniot avtoboos?
Aveţi un bilet de călătorie? Д--и-и---- воз---бил-т? Д--- и---- в---- б----- Д-л- и-а-е в-з-н б-л-т- ----------------------- Дали имате возен билет? 0
D-l--i-a--- vo-----b-l-et? D--- i----- v----- b------ D-l- i-a-y- v-z-e- b-l-e-? -------------------------- Dali imatye vozyen bilyet?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. В-з-н -ил--?---Не- н----. В---- б----- – Н-- н----- В-з-н б-л-т- – Н-, н-м-м- ------------------------- Возен билет? – Не, немам. 0
Vozye- ------? --N--,--ye--m. V----- b------ – N--- n------ V-z-e- b-l-e-? – N-e- n-e-a-. ----------------------------- Vozyen bilyet? – Nye, nyemam.
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. Т---- мо-ат--да -л-тите -а---. Т---- м----- д- п------ к----- Т-г-ш м-р-т- д- п-а-и-е к-з-а- ------------------------------ Тогаш морате да платите казна. 0
Tog-a-h-mor-----d- p-a--t-e-kazna. T------ m------ d- p------- k----- T-g-a-h m-r-t-e d- p-a-i-y- k-z-a- ---------------------------------- Toguash moratye da platitye kazna.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!