Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   mr सार्वजनिक परिवहन

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

३६ [छ्त्तीस]

36 [Chttīsa]

सार्वजनिक परिवहन

[sārvajanika parivahana]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Marathi Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? ब---ांब- -ु-े ---? ब- थ---- क--- आ--- ब- थ-ं-ा क-ठ- आ-े- ------------------ बस थांबा कुठे आहे? 0
b-----hā-b- kuṭhē----? b--- t----- k---- ā--- b-s- t-ā-b- k-ṭ-ē ā-ē- ---------------------- basa thāmbā kuṭhē āhē?
Care autobuz merge în centru? क-----ब- --र-त -ा-े? क---- ब- श---- ज---- क-ण-ी ब- श-र-त ज-त-? -------------------- कोणती बस शहरात जाते? 0
K-ṇ-t--b--a ----r--a j-t-? K----- b--- ś------- j---- K-ṇ-t- b-s- ś-h-r-t- j-t-? -------------------------- Kōṇatī basa śaharāta jātē?
Ce rută trebuie să urmez ? म--क-ण-ी -स-प-ड-ी प-ह--े? म- क---- ब- प---- प------ म- क-ण-ी ब- प-ड-ी प-ह-ज-? ------------------------- मी कोणती बस पकडली पाहिजे? 0
Mī ---a-ī basa -a----l--p--ij-? M- k----- b--- p------- p------ M- k-ṇ-t- b-s- p-k-ḍ-l- p-h-j-? ------------------------------- Mī kōṇatī basa pakaḍalī pāhijē?
Trebuie să schimb autobuzul? म-ा बस--दली-क---------ल --? म-- ब- ब--- क---- ल---- क-- म-ा ब- ब-ल- क-ा-ी ल-ग-ल क-? --------------------------- मला बस बदली करावी लागेल का? 0
Ma-ā -----ba---ī -ar--ī-lāg------? M--- b--- b----- k----- l----- k-- M-l- b-s- b-d-l- k-r-v- l-g-l- k-? ---------------------------------- Malā basa badalī karāvī lāgēla kā?
Unde trebuie să schimb autobuzul? को-त-य- थांब-या-र-म----स-ब-ली -रावी ला-े-? क------ थ-------- म-- ब- ब--- क---- ल----- क-ण-्-ा थ-ं-्-ा-र म-ा ब- ब-ल- क-ा-ी ल-ग-ल- ------------------------------------------ कोणत्या थांब्यावर मला बस बदली करावी लागेल? 0
Kō----- -hā-b-āv--- m--ā-basa--------ka--vī -ā-ē-a? K------ t---------- m--- b--- b----- k----- l------ K-ṇ-t-ā t-ā-b-ā-a-a m-l- b-s- b-d-l- k-r-v- l-g-l-? --------------------------------------------------- Kōṇatyā thāmbyāvara malā basa badalī karāvī lāgēla?
Cât costă un bilet de călătorie? तिक---ल--कित--प-से-पड---? त------- क--- प--- प----- त-क-ट-ल- क-त- प-स- प-त-त- ------------------------- तिकीटाला किती पैसे पडतात? 0
Tikīṭā-- -i-ī-p-i-- -aḍ--ā-a? T------- k--- p---- p-------- T-k-ṭ-l- k-t- p-i-ē p-ḍ-t-t-? ----------------------------- Tikīṭālā kitī paisē paḍatāta?
Câte staţii sunt până în centru? शह--त प-हो---र---त-क-त--थ---े ----? श---- प----------- क--- थ---- आ---- श-र-त प-ह-च-प-्-ं- क-त- थ-ं-े आ-े-? ----------------------------------- शहरात पोहोचेपर्यंत किती थांबे आहेत? 0
Śah---t---ō--c--a---n-a-k-t----āmb---h--a? Ś------- p------------- k--- t----- ā----- Ś-h-r-t- p-h-c-p-r-a-t- k-t- t-ā-b- ā-ē-a- ------------------------------------------ Śaharāta pōhōcēparyanta kitī thāmbē āhēta?
Trebuie să coborâţi aici. आ-ण-इथे उत--े प--ि-े. आ-- इ-- उ---- प------ आ-ण इ-े उ-र-े प-ह-ज-. --------------------- आपण इथे उतरले पाहिजे. 0
Āpaṇa -th- ut--alē --h-jē. Ā---- i--- u------ p------ Ā-a-a i-h- u-a-a-ē p-h-j-. -------------------------- Āpaṇa ithē utaralē pāhijē.
Trebuie să coborâţi prin spate. आप- (बसच-या- म-ग---ा द----- उ-रा--. आ-- (------- म------ द----- उ------ आ-ण (-स-्-ा- म-ग-्-ा द-र-न- उ-र-व-. ----------------------------------- आपण (बसच्या) मागच्या दाराने उतरावे. 0
Āp-ṇ- -bas-cy-- m-ga-yā-dār-n--ut---v-. Ā---- (-------- m------ d----- u------- Ā-a-a (-a-a-y-) m-g-c-ā d-r-n- u-a-ā-ē- --------------------------------------- Āpaṇa (basacyā) māgacyā dārānē utarāvē.
Următorul metrou vine în 5 minute. प--च------र--ट-रेन -----िट--- ---. प---- भ----- ट---- ५ म------- आ--- प-ढ-ी भ-य-र- ट-र-न ५ म-न-ट-ं- आ-े- ---------------------------------- पुढची भुयारी ट्रेन ५ मिनिटांत आहे. 0
Puḍ-a-ī -hu---- ṭ--na---m-niṭā--a āh-. P------ b------ ṭ---- 5 m-------- ā--- P-ḍ-a-ī b-u-ā-ī ṭ-ē-a 5 m-n-ṭ-n-a ā-ē- -------------------------------------- Puḍhacī bhuyārī ṭrēna 5 miniṭānta āhē.
Următorul tramvai vine în 10 minute. प-ढची -्रा--१० --निट-ं- आह-. प---- ट---- १- म------- आ--- प-ढ-ी ट-र-म १- म-न-ट-ं- आ-े- ---------------------------- पुढची ट्राम १० मिनिटांत आहे. 0
P-ḍ-a-ī --ā-a--0 -i----nta-ā--. P------ ṭ---- 1- m-------- ā--- P-ḍ-a-ī ṭ-ā-a 1- m-n-ṭ-n-a ā-ē- ------------------------------- Puḍhacī ṭrāma 10 miniṭānta āhē.
Următorul autobuz vine în 15 minute. प-ढ-------५-मिन------आ--. प---- ब- १- म------- आ--- प-ढ-ी ब- १- म-न-ट-ं- आ-े- ------------------------- पुढची बस १५ मिनिटांत आहे. 0
Pu-h-------- -5----iṭ---- āhē. P------ b--- 1- m-------- ā--- P-ḍ-a-ī b-s- 1- m-n-ṭ-n-a ā-ē- ------------------------------ Puḍhacī basa 15 miniṭānta āhē.
Când pleacă ultimul metrou? श-व-च--भु---ी ट--ेन -िती--ा--ा---ट-े? श----- भ----- ट---- क--- व---- स----- श-व-च- भ-य-र- ट-र-न क-त- व-ज-ा स-ट-े- ------------------------------------- शेवटची भुयारी ट्रेन किती वाजता सुटते? 0
Ś--a------h-yā-ī--rē-a -i---vā---ā ------? Ś------- b------ ṭ---- k--- v----- s------ Ś-v-ṭ-c- b-u-ā-ī ṭ-ē-a k-t- v-j-t- s-ṭ-t-? ------------------------------------------ Śēvaṭacī bhuyārī ṭrēna kitī vājatā suṭatē?
Când pleacă ultimul tramvai? शेव-च---्रा- --ी ---? श----- ट---- क-- आ--- श-व-च- ट-र-म क-ी आ-े- --------------------- शेवटची ट्राम कधी आहे? 0
Ś----a-ī -r-m- ka-h---h-? Ś------- ṭ---- k---- ā--- Ś-v-ṭ-c- ṭ-ā-a k-d-ī ā-ē- ------------------------- Śēvaṭacī ṭrāma kadhī āhē?
Când pleacă ultimul autobuz? श--टची-बस -ध--आह-? श----- ब- क-- आ--- श-व-च- ब- क-ी आ-े- ------------------ शेवटची बस कधी आहे? 0
Śē---acī-b-s- kadhī-āh-? Ś------- b--- k---- ā--- Ś-v-ṭ-c- b-s- k-d-ī ā-ē- ------------------------ Śēvaṭacī basa kadhī āhē?
Aveţi un bilet de călătorie? आप-्------ति----आहे--ा? आ-------- त---- आ-- क-- आ-ल-य-ज-ळ त-क-ट आ-े क-? ----------------------- आपल्याजवळ तिकीट आहे का? 0
Āpa------aḷa --------h---ā? Ā----------- t----- ā-- k-- Ā-a-y-j-v-ḷ- t-k-ṭ- ā-ē k-? --------------------------- Āpalyājavaḷa tikīṭa āhē kā?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. तिकीट-----ा--- -ाझ्-ाज-ळ---ही. त----- – न---- म-------- न---- त-क-ट- – न-ह-, म-झ-य-ज-ळ न-ह-. ------------------------------ तिकीट? – नाही, माझ्याजवळ नाही. 0
Tik-ṭ-?-–-N--ī, --jhy-j--aḷa -ā--. T------ – N---- m----------- n---- T-k-ṭ-? – N-h-, m-j-y-j-v-ḷ- n-h-. ---------------------------------- Tikīṭa? – Nāhī, mājhyājavaḷa nāhī.
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. तर-आ------ा --ड---ा-- -ागेल. त- आ------- द-- भ---- ल----- त- आ-ल-य-ल- द-ड भ-ा-ा ल-ग-ल- ---------------------------- तर आपल्याला दंड भरावा लागेल. 0
Tar--āp-ly-lā--a-ḍ--bha-āv- ---ē-a. T--- ā------- d---- b------ l------ T-r- ā-a-y-l- d-ṇ-a b-a-ā-ā l-g-l-. ----------------------------------- Tara āpalyālā daṇḍa bharāvā lāgēla.

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!