Dicționar de expresii

ro Numere   »   pa ਸੰਖਿਆਂਵਾਂ

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [ਸੱਤ]

7 [Sata]

ਸੰਖਿਆਂਵਾਂ

[sakhi'ānvāṁ]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Punjabi Joaca Mai mult
Eu număr: ਮ-ਂ-ਗਿਣਦ-----ਿਣ-ੀ ਹਾ-। ਮ-- ਗ-ਣਦ- / ਗ-ਣਦ- ਹ--। ਮ-ਂ ਗ-ਣ-ਾ / ਗ-ਣ-ੀ ਹ-ਂ- ---------------------- ਮੈਂ ਗਿਣਦਾ / ਗਿਣਦੀ ਹਾਂ। 0
m----g-ṇ--ā/ -i-ad- --ṁ. maiṁ giṇadā/ giṇadī hāṁ. m-i- g-ṇ-d-/ g-ṇ-d- h-ṁ- ------------------------ maiṁ giṇadā/ giṇadī hāṁ.
unu, doi, trei ਇ-ਕ,-ੋ,ਤ--ਨ ਇ-ਕ,ਦ-,ਤ--ਨ ਇ-ਕ-ਦ-,-ਿ-ਨ ----------- ਇੱਕ,ਦੋ,ਤਿੰਨ 0
I-a,-ō-t-na Ika,dō,tina I-a-d-,-i-a ----------- Ika,dō,tina
Eu număr până la trei. ਮ-ਂ ਗਿ-ਦ------ਣਦ- ਹਾਂ। ਮ-- ਗ-ਣਦ- / ਗ-ਣਦ- ਹ--। ਮ-ਂ ਗ-ਣ-ਾ / ਗ-ਣ-ੀ ਹ-ਂ- ---------------------- ਮੈਂ ਗਿਣਦਾ / ਗਿਣਦੀ ਹਾਂ। 0
ma-- g-ṇa-----iṇ-dī-hāṁ. maiṁ giṇadā/ giṇadī hāṁ. m-i- g-ṇ-d-/ g-ṇ-d- h-ṁ- ------------------------ maiṁ giṇadā/ giṇadī hāṁ.
Eu număr mai departe: ਮੈ- --ਗੇ--ਿ--ਾ-/ -ਿਣ-ੀ----। ਮ-- ਅ-ਗ- ਗ-ਣਦ- / ਗ-ਣਦ- ਹ--। ਮ-ਂ ਅ-ਗ- ਗ-ਣ-ਾ / ਗ-ਣ-ੀ ਹ-ਂ- --------------------------- ਮੈਂ ਅੱਗੇ ਗਿਣਦਾ / ਗਿਣਦੀ ਹਾਂ। 0
M------ē--i--d-- -i--d---āṁ. Maiṁ agē giṇadā/ giṇadī hāṁ. M-i- a-ē g-ṇ-d-/ g-ṇ-d- h-ṁ- ---------------------------- Maiṁ agē giṇadā/ giṇadī hāṁ.
patru, cinci, şase, ਚ-ਰ---ਜ,-ੇ ਚ-ਰ,ਪ-ਜ,ਛ- ਚ-ਰ-ਪ-ਜ-ਛ- ---------- ਚਾਰ,ਪੰਜ,ਛੇ 0
Cā--,--ja-c-ē Cāra,paja,chē C-r-,-a-a-c-ē ------------- Cāra,paja,chē
şapte, opt, nouă ਸੱਤ-----ਨੌਂ ਸ-ਤ,ਅ-ਠ,ਨ-- ਸ-ਤ-ਅ-ਠ-ਨ-ਂ ----------- ਸੱਤ,ਅੱਠ,ਨੌਂ 0
s-t--aṭ--,na-ṁ sata,aṭha,nauṁ s-t-,-ṭ-a-n-u- -------------- sata,aṭha,nauṁ
Eu număr. ਮ-- ---ਦ-----ਿਣਦ- ਹ-ਂ। ਮ-- ਗ-ਣਦ- / ਗ-ਣਦ- ਹ--। ਮ-ਂ ਗ-ਣ-ਾ / ਗ-ਣ-ੀ ਹ-ਂ- ---------------------- ਮੈਂ ਗਿਣਦਾ / ਗਿਣਦੀ ਹਾਂ। 0
maiṁ-g-ṇa--- --ṇadī-h-ṁ. maiṁ giṇadā/ giṇadī hāṁ. m-i- g-ṇ-d-/ g-ṇ-d- h-ṁ- ------------------------ maiṁ giṇadā/ giṇadī hāṁ.
Tu numeri. ਤੂ- ਗ--------ਿਣ------। ਤ-- ਗ-ਣਦ- / ਗ-ਣਦ- ਹ--। ਤ-ੰ ਗ-ਣ-ਾ / ਗ-ਣ-ੀ ਹ-ਂ- ---------------------- ਤੂੰ ਗਿਣਦਾ / ਗਿਣਦੀ ਹੈਂ। 0
Tū-gi--dā- --ṇa-ī-ha-ṁ. Tū giṇadā/ giṇadī haiṁ. T- g-ṇ-d-/ g-ṇ-d- h-i-. ----------------------- Tū giṇadā/ giṇadī haiṁ.
El numără. ਉਹ ----- -ੈ। ਉਹ ਗ-ਣਦ- ਹ-। ਉ- ਗ-ਣ-ਾ ਹ-। ------------ ਉਹ ਗਿਣਦਾ ਹੈ। 0
U-- ---ad- --i. Uha giṇadā hai. U-a g-ṇ-d- h-i- --------------- Uha giṇadā hai.
Unu. Primul. ਇ-ਕ-----ਲਾ - -ਹਿਲੀ /-ਪਹਿਲ-। ਇ-ਕ। ਪਹ-ਲ- / ਪਹ-ਲ- / ਪਹ-ਲ-। ਇ-ਕ- ਪ-ਿ-ਾ / ਪ-ਿ-ੀ / ਪ-ਿ-ੇ- --------------------------- ਇੱਕ। ਪਹਿਲਾ / ਪਹਿਲੀ / ਪਹਿਲੇ। 0
I--. P-----/--a-i--/ -----ē. Ika. Pahilā/ pahilī/ pahilē. I-a- P-h-l-/ p-h-l-/ p-h-l-. ---------------------------- Ika. Pahilā/ pahilī/ pahilē.
Doi. Al doilea. ਦ-- --ਜ----ਦੂ-ੀ-- ਦ-ਜੇ। ਦ-। ਦ-ਜ- / ਦ-ਜ- / ਦ-ਜ-। ਦ-। ਦ-ਜ- / ਦ-ਜ- / ਦ-ਜ-। ----------------------- ਦੋ। ਦੂਜਾ / ਦੂਜੀ / ਦੂਜੇ। 0
D-.---------j-/ dūj-. Dō. Dūjā/ dūjī/ dūjē. D-. D-j-/ d-j-/ d-j-. --------------------- Dō. Dūjā/ dūjī/ dūjē.
Trei. Al treilea. ਤਿੰਨ--ਤ--ਾ---ਤੀ-- / -ੀ--। ਤ--ਨ। ਤ-ਜ- / ਤ-ਜ- / ਤ-ਜ-। ਤ-ੰ-। ਤ-ਜ- / ਤ-ਜ- / ਤ-ਜ-। ------------------------- ਤਿੰਨ। ਤੀਜਾ / ਤੀਜੀ / ਤੀਜੇ। 0
Tin---Tījā/ ----- -īj-. Tina. Tījā/ tījī/ tījē. T-n-. T-j-/ t-j-/ t-j-. ----------------------- Tina. Tījā/ tījī/ tījē.
Patru. Al Patrulea. ਚਾਰ--ਚ-ਥ- - --ਥ--/ ਚ---। ਚ-ਰ। ਚ-ਥ- / ਚ-ਥ- / ਚ-ਥ-। ਚ-ਰ- ਚ-ਥ- / ਚ-ਥ- / ਚ-ਥ-। ------------------------ ਚਾਰ। ਚੌਥਾ / ਚੌਥੀ / ਚੌਥੇ। 0
Cā--. -a----/ cau-hī/ cauthē. Cāra. Cauthā/ cauthī/ cauthē. C-r-. C-u-h-/ c-u-h-/ c-u-h-. ----------------------------- Cāra. Cauthā/ cauthī/ cauthē.
Cinci. Al cincilea. ਪ-ਜ।----ਵ-ਂ-- ਪ--ਵ-ਂ --ਪ-ਜਵੇ-। ਪ-ਜ। ਪ-ਜਵ-- / ਪ-ਜਵ-- / ਪ-ਜਵ--। ਪ-ਜ- ਪ-ਜ-ਾ- / ਪ-ਜ-ੀ- / ਪ-ਜ-ੇ-। ------------------------------ ਪੰਜ। ਪੰਜਵਾਂ / ਪੰਜਵੀਂ / ਪੰਜਵੇਂ। 0
Paja-----avāṁ/ -aj--ī-- ----v--. Paja. Pajavāṁ/ pajavīṁ/ pajavēṁ. P-j-. P-j-v-ṁ- p-j-v-ṁ- p-j-v-ṁ- -------------------------------- Paja. Pajavāṁ/ pajavīṁ/ pajavēṁ.
Şase. Al şaselea. ਛ---ਛ--ਾਂ----ੇਵੀ- / ਛੇਵ-ਂ ਛ-। ਛ-ਵ-- / ਛ-ਵ-- / ਛ-ਵ-- ਛ-। ਛ-ਵ-ਂ / ਛ-ਵ-ਂ / ਛ-ਵ-ਂ ------------------------- ਛੇ। ਛੇਵਾਂ / ਛੇਵੀਂ / ਛੇਵੇਂ 0
C-ē--C-ē-āṁ/ chē-ī-/--hē-ēṁ Chē. Chēvāṁ/ chēvīṁ/ chēvēṁ C-ē- C-ē-ā-/ c-ē-ī-/ c-ē-ē- --------------------------- Chē. Chēvāṁ/ chēvīṁ/ chēvēṁ
Şapte. Al şaptelea. ਸ-ਤ। --ਤ----- --ਤ-ੀਂ-/---ਤ--ਂ। ਸ-ਤ। ਸ-ਤਵ-- / ਸ-ਤਵ-- / ਸ-ਤਵ--। ਸ-ਤ- ਸ-ਤ-ਾ- / ਸ-ਤ-ੀ- / ਸ-ਤ-ੇ-। ------------------------------ ਸੱਤ। ਸੱਤਵਾਂ / ਸੱਤਵੀਂ / ਸੱਤਵੇਂ। 0
sat-.-S-t-v-ṁ- --tavī-/ -a-a-ē-. sata. Satavāṁ/ satavīṁ/ satavēṁ. s-t-. S-t-v-ṁ- s-t-v-ṁ- s-t-v-ṁ- -------------------------------- sata. Satavāṁ/ satavīṁ/ satavēṁ.
Opt. Al optulea. ਅ--। ----ਾ--/ ਅੱ-ਵ-- /--ੱ---ਂ। ਅ-ਠ। ਅ-ਠਵ-- / ਅ-ਠਵ-- / ਅ-ਠਵ--। ਅ-ਠ- ਅ-ਠ-ਾ- / ਅ-ਠ-ੀ- / ਅ-ਠ-ੇ-। ------------------------------ ਅੱਠ। ਅੱਠਵਾਂ / ਅੱਠਵੀਂ / ਅੱਠਵੇਂ। 0
A-h-.-Aṭha--ṁ/-a-h--īṁ- a-h-v--. Aṭha. Aṭhavāṁ/ aṭhavīṁ/ aṭhavēṁ. A-h-. A-h-v-ṁ- a-h-v-ṁ- a-h-v-ṁ- -------------------------------- Aṭha. Aṭhavāṁ/ aṭhavīṁ/ aṭhavēṁ.
Nouă. Al nouălea. ਨੌਂ। ---ਵ-ਂ-/ -ੌਂਵੀਂ /-ਨੌ-ਵੇਂ। ਨ--। ਨ--ਵ-- / ਨ--ਵ-- / ਨ--ਵ--। ਨ-ਂ- ਨ-ਂ-ਾ- / ਨ-ਂ-ੀ- / ਨ-ਂ-ੇ-। ------------------------------ ਨੌਂ। ਨੌਂਵਾਂ / ਨੌਂਵੀਂ / ਨੌਂਵੇਂ। 0
Na--.-Nau-vāṁ/-na-n-----n--n-ē-. Nauṁ. Naunvāṁ/ naunvīṁ/ naunvēṁ. N-u-. N-u-v-ṁ- n-u-v-ṁ- n-u-v-ṁ- -------------------------------- Nauṁ. Naunvāṁ/ naunvīṁ/ naunvēṁ.

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.