Dicționar de expresii
Transport public local »
Javni lokalni promet
-
RO Română
-
ar Arabă
nl Neerlandeză
de Germană
EN Engleză (US)
en Engleză (UK)
es Spaniolă
fr Franceză
ja Japoneză
pt Portugheză (PT)
PT Portugheză (BR)
zh Chineză (Simplificată)
ad Adyghe
af Afrikaans
am Amharică
be Bielorusă
bg Bulgară
-
bn Bengali
bs Bosniacă
ca Catalană
cs Cehă
da Daneză
el Greacă
eo Esperanto
et Estonă
fa Persană
fi Finlandeză
he Ebraică
hi Hindi
hu Maghiară
id Indoneziană
it Italiană
ka Gruzină
-
kn Kannada
ko Coreeană
ku Kurdă (Kurmanji)
ky Kârgâză
lt Lituaniană
lv Letonă
mk Macedoneană
mr Marathi
no Norvegiană
pa Punjabi
pl Poloneză
ro Română
ru Rusă
sk Slovacă
sl slovenă
sq Albaneză
-
sr Sârbă
sv Suedeză
ta Tamilă
te Telugu
th Thailandeză
ti Tigrină
tl Tagalog
tr Turcă
uk Ucraineană
ur Urdu
vi Vietnameză
-
-
HR Croată
-
ar Arabă
nl Neerlandeză
de Germană
EN Engleză (US)
en Engleză (UK)
es Spaniolă
fr Franceză
ja Japoneză
pt Portugheză (PT)
PT Portugheză (BR)
zh Chineză (Simplificată)
ad Adyghe
af Afrikaans
am Amharică
be Bielorusă
bg Bulgară
-
bn Bengali
bs Bosniacă
ca Catalană
cs Cehă
da Daneză
el Greacă
eo Esperanto
et Estonă
fa Persană
fi Finlandeză
he Ebraică
hi Hindi
hr Croată
hu Maghiară
id Indoneziană
it Italiană
-
ka Gruzină
kn Kannada
ko Coreeană
ku Kurdă (Kurmanji)
ky Kârgâză
lt Lituaniană
lv Letonă
mk Macedoneană
mr Marathi
no Norvegiană
pa Punjabi
pl Poloneză
ru Rusă
sk Slovacă
sl slovenă
sq Albaneză
-
sr Sârbă
sv Suedeză
ta Tamilă
te Telugu
th Thailandeză
ti Tigrină
tl Tagalog
tr Turcă
uk Ucraineană
ur Urdu
vi Vietnameză
-
-
Lecții
-
001 - Persoane 002 - Familia 003 - A face cunoştinţă 004 - La şcoală 005 - Ţări şi limbi 006 - Citit şi scris 007 - Numere 008 - Ora 009 - Zilele săptămânii 010 - Ieri – azi – mâine 011 - Lunile 012 - Băuturi 013 - Activităţi 014 - Culori 015 - Fructe şi alimente 016 - Anotimpuri şi vreme 017 - În casă 018 - Curăţenia în casă 019 - În bucătărie 020 - Small talk 1 021 - Small talk 2 022 - Small talk 3 023 - Învăţarea limbilor străine 024 - Întâlnire 025 - În oraş026 - În natură 027 - În hotel – sosirea 028 - În hotel – reclamaţii 029 - La restaurant 1 030 - La restaurant 2 031 - La restaurant 3 032 - La restaurant 4 033 - În gară 034 - În tren 035 - La aeroport 036 - Transport public local 037 - La drum 038 - În taxi 039 - Pană auto 040 - Indicaţii de drum 041 - Orientare 042 - Vizitarea oraşului 043 - La gradina zoologică 044 - Să ieşi seara în oraş 045 - La cinematograf 046 - La discotecă 047 - Pregătiri de vacanţă 048 - Activităţi de vacanţă 049 - Sport 050 - La piscină051 - A face comisioane 052 - La magazin 053 - Magazine 054 - Cumpărături 055 - Muncă 056 - Sentimente 057 - La medic 058 - Părţile corpului omenesc 059 - La poştă 060 - La bancă 061 - Numere ordinale 062 - Să pui întrebări 1 063 - Să pui întrebări 2 064 - Negaţie 1 065 - Negaţie 2 066 - Pronume posesiv 1 067 - Pronume posesive 2 068 - mare – mic 069 - „a avea nevoie – a vrea” 070 - „a dori” ceva 071 - „a vrea” ceva 072 - „a trebui” ceva 073 - „a avea voie” ceva 074 - a „cere” ceva 075 - a „argumenta” ceva 1076 - a „argumenta” ceva 2 077 - a „argumenta” ceva 3 078 - Adjective 1 079 - Adjective 2 080 - Adjective 3 081 - Trecut 1 082 - Trecut 2 083 - Trecut 3 084 - Trecut 4 085 - Întrebări – Trecut 1 086 - Întrebări – Trecut 2 087 - Trecutul verbelor modale 1 088 - Trecutul cu verbe modale 2 089 - Imperativ 1 090 - Imperativ 2 091 - Propoziţii secundare cu că 1 092 - Propoziţii secundare cu că 2 093 - Propoziţii scundare cu sau 094 - Conjuncţii 1 095 - Conjuncţii 2 096 - Conjuncţii 3 097 - Conjuncţii 4 098 - Conjuncţii duble 099 - Genitiv 100 - Adverbe
-
- Cumpără cartea
- Anterior
- Următorul
- MP3
- A -
- A
- A+
36 [treizeci şi şase]
Transport public local

36 [trideset i šest]
Română | Croată | Joaca Mai mult |
Unde este staţia de autobuz? | Gd-- j- a-------- k-------? Gdje je autobusni kolodvor? 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Unde este staţia de autobuz?Gdje je autobusni kolodvor? |
Care autobuz merge în centru? | Ko-- a------ v--- u c-----? Koji autobus vozi u centar? 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Care autobuz merge în centru?Koji autobus vozi u centar? |
Ce rută trebuie să urmez ? | Ko-- l----- m---- u----? Koju liniju moram uzeti? 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Ce rută trebuie să urmez ?Koju liniju moram uzeti? |
Trebuie să schimb autobuzul? | Mo--- l- p---------? Moram li presjedati? 0 | + |
Unde trebuie să schimb autobuzul? | Gd-- m---- p--------? Gdje moram presjesti? 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Unde trebuie să schimb autobuzul?Gdje moram presjesti? |
Cât costă un bilet de călătorie? | Ko---- k---- k----? Koliko košta karta? 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Cât costă un bilet de călătorie?Koliko košta karta? |
Câte staţii sunt până în centru? | Ko---- s------ i-- d- c-----? Koliko stanica ima do centra? 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Câte staţii sunt până în centru?Koliko stanica ima do centra? |
Trebuie să coborâţi aici. | Mo---- o---- i----. Morate ovdje izaći. 0 | + |
Trebuie să coborâţi prin spate. | Mo---- i---- o-----. Morate izaći otraga. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Trebuie să coborâţi prin spate.Morate izaći otraga. |
Următorul metrou vine în 5 minute. | Sl------ m---- d----- z- 5 m-----. Sljedeći metro dolazi za 5 minuta. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Următorul metrou vine în 5 minute.Sljedeći metro dolazi za 5 minuta. |
Următorul tramvai vine în 10 minute. | Sl------ t------ d----- z- 10 m-----. Sljedeći tramvaj dolazi za 10 minuta. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Următorul tramvai vine în 10 minute.Sljedeći tramvaj dolazi za 10 minuta. |
Următorul autobuz vine în 15 minute. | Sl------ a------ d----- z- 15 m-----. Sljedeći autobus dolazi za 15 minuta. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Următorul autobuz vine în 15 minute.Sljedeći autobus dolazi za 15 minuta. |
Când pleacă ultimul metrou? | Ka-- v--- z----- m----? Kada vozi zadnji metro? 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Când pleacă ultimul metrou?Kada vozi zadnji metro? |
Când pleacă ultimul tramvai? | Ka-- v--- z----- t------? Kada vozi zadnji tramvaj? 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Când pleacă ultimul tramvai?Kada vozi zadnji tramvaj? |
Când pleacă ultimul autobuz? | Ka-- v--- z----- a------? Kada vozi zadnji autobus? 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Când pleacă ultimul autobuz?Kada vozi zadnji autobus? |
Aveţi un bilet de călătorie? | Im--- l- p---- k----? Imate li putnu kartu? 0 | + |
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. | Pu--- k----? – N-- n----. Putnu kartu? – Ne, nemam. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Un bilet de călătorie? – Nu, nu am.Putnu kartu? – Ne, nemam. |
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. | On-- m----- p------ k----. Onda morate platiti kaznu. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Atunci trebuie să plătiţi o amendă.Onda morate platiti kaznu. |
Nu a fost găsit niciun videoclip!
Dezvoltarea limbajului
Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Ghiciți limba!
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!