Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   be Грамадскі мясцовы транспарт

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

36 [трыццаць шэсць]

36 [trytstsats’ shests’]

Грамадскі мясцовы транспарт

[Gramadskі myastsovy transpart]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? Д---зна----іцц--аўт-б-с-ы --ы-----? Д-- з---------- а-------- п-------- Д-е з-а-о-з-ц-а а-т-б-с-ы п-ы-ы-а-? ----------------------------------- Дзе знаходзіцца аўтобусны прыпынак? 0
Dz- ---kh--zіt-t-a-a-to-u------yp-na-? D-- z------------- a-------- p-------- D-e z-a-h-d-і-s-s- a-t-b-s-y p-y-y-a-? -------------------------------------- Dze znakhodzіtstsa autobusny prypynak?
Care autobuz merge în centru? Я-і--ў---у--е-зе -----т-? Я-- а------ е--- ў ц----- Я-і а-т-б-с е-з- ў ц-н-р- ------------------------- Які аўтобус едзе ў цэнтр? 0
Y--і-au-o-----ed-e-----e-t-? Y--- a------ y---- u t------ Y-k- a-t-b-s y-d-e u t-e-t-? ---------------------------- Yakі autobus yedze u tsentr?
Ce rută trebuie să urmez ? Я-----а-шрут-м-мне трэба е----? Я--- м-------- м-- т---- е----- Я-і- м-р-р-т-м м-е т-э-а е-а-ь- ------------------------------- Якім маршрутам мне трэба ехаць? 0
Yakі---ar--ruta- mn------a -e-hat-’? Y---- m--------- m-- t---- y-------- Y-k-m m-r-h-u-a- m-e t-e-a y-k-a-s-? ------------------------------------ Yakіm marshrutam mne treba yekhats’?
Trebuie să schimb autobuzul? Ці трэб- -н---аб--ь-п---садк-? Ц- т---- м-- р----- п--------- Ц- т-э-а м-е р-б-ц- п-р-с-д-у- ------------------------------ Ці трэба мне рабіць перасадку? 0
Ts--t--b- --e --b-----pera--d-u? T-- t---- m-- r------ p--------- T-і t-e-a m-e r-b-t-’ p-r-s-d-u- -------------------------------- Tsі treba mne rabіts’ perasadku?
Unde trebuie să schimb autobuzul? Дз--м---рабіць --р-са-ку? Д-- м-- р----- п--------- Д-е м-е р-б-ц- п-р-с-д-у- ------------------------- Дзе мне рабіць перасадку? 0
D-- --- r--іt-’ ---as--k-? D-- m-- r------ p--------- D-e m-e r-b-t-’ p-r-s-d-u- -------------------------- Dze mne rabіts’ perasadku?
Cât costă un bilet de călătorie? Ко--------т------ет? К----- к----- б----- К-л-к- к-ш-у- б-л-т- -------------------- Колькі каштуе білет? 0
Ko-----k-------bіl--? K----- k------ b----- K-l-k- k-s-t-e b-l-t- --------------------- Kol’kі kashtue bіlet?
Câte staţii sunt până în centru? К--ьк- --ып--к-- ----э-т--? К----- п-------- д- ц------ К-л-к- п-ы-ы-к-ў д- ц-н-р-? --------------------------- Колькі прыпынкаў да цэнтра? 0
K--’-і-p-ypy-ka- -a ts--t--? K----- p-------- d- t------- K-l-k- p-y-y-k-u d- t-e-t-a- ---------------------------- Kol’kі prypynkau da tsentra?
Trebuie să coborâţi aici. В-м-т-э-- т---в--о-з---. В-- т---- т-- в--------- В-м т-э-а т-т в-х-д-і-ь- ------------------------ Вам трэба тут выходзіць. 0
Va--t---a--ut v-k-od--ts’. V-- t---- t-- v----------- V-m t-e-a t-t v-k-o-z-t-’- -------------------------- Vam treba tut vykhodzіts’.
Trebuie să coborâţi prin spate. Ва--тр-ба--ых---і-- праз-з----я д-ве--. В-- т---- в-------- п--- з----- д------ В-м т-э-а в-х-д-і-ь п-а- з-д-і- д-в-р-. --------------------------------------- Вам трэба выходзіць праз заднія дзверы. 0
V-m-t--b- v--ho-z-----p------d---- dzve--. V-- t---- v---------- p--- z------ d------ V-m t-e-a v-k-o-z-t-’ p-a- z-d-і-a d-v-r-. ------------------------------------------ Vam treba vykhodzіts’ praz zadnіya dzvery.
Următorul metrou vine în 5 minute. Н---у--- --гн-- б--з---раз 5--ві--н. Н------- ц----- б---- п--- 5 х------ Н-с-у-н- ц-г-і- б-д-е п-а- 5 х-і-і-. ------------------------------------ Наступны цягнік будзе праз 5 хвілін. 0
Na-tup-- -s--g-іk -u--e ---z 5-k-v-lіn. N------- t------- b---- p--- 5 k------- N-s-u-n- t-y-g-і- b-d-e p-a- 5 k-v-l-n- --------------------------------------- Nastupny tsyagnіk budze praz 5 khvіlіn.
Următorul tramvai vine în 10 minute. Н---уп-- т-амва--бу--е --а---0-х-ілін. Н------- т------ б---- п--- 1- х------ Н-с-у-н- т-а-в-й б-д-е п-а- 1- х-і-і-. -------------------------------------- Наступны трамвай будзе праз 10 хвілін. 0
N--tup----ram-------ze pr-z -- --v---n. N------- t------ b---- p--- 1- k------- N-s-u-n- t-a-v-y b-d-e p-a- 1- k-v-l-n- --------------------------------------- Nastupny tramvay budze praz 10 khvіlіn.
Următorul autobuz vine în 15 minute. Н---у--ы-аўт-бус бу--е-пр----- хві--н. Н------- а------ б---- п--- 1- х------ Н-с-у-н- а-т-б-с б-д-е п-а- 1- х-і-і-. -------------------------------------- Наступны аўтобус будзе праз 15 хвілін. 0
Nas---ny-au-obu--b-d-- p--z--- kh--l--. N------- a------ b---- p--- 1- k------- N-s-u-n- a-t-b-s b-d-e p-a- 1- k-v-l-n- --------------------------------------- Nastupny autobus budze praz 15 khvіlіn.
Când pleacă ultimul metrou? Калі----е-----ні--ягн-к-м-т--? К--- е--- а----- ц----- м----- К-л- е-з- а-о-н- ц-г-і- м-т-о- ------------------------------ Калі едзе апошні цягнік метро? 0
Kal----d-e a-os--і--sy------me-r-? K--- y---- a------ t------- m----- K-l- y-d-e a-o-h-і t-y-g-і- m-t-o- ---------------------------------- Kalі yedze aposhnі tsyagnіk metro?
Când pleacă ultimul tramvai? К--і едз----о-ні т-ам-ай? К--- е--- а----- т------- К-л- е-з- а-о-н- т-а-в-й- ------------------------- Калі едзе апошні трамвай? 0
K-l- yed-- apo-------a-v-y? K--- y---- a------ t------- K-l- y-d-e a-o-h-і t-a-v-y- --------------------------- Kalі yedze aposhnі tramvay?
Când pleacă ultimul autobuz? К-л- ------п-шн- -ў----с? К--- е--- а----- а------- К-л- е-з- а-о-н- а-т-б-с- ------------------------- Калі едзе апошні аўтобус? 0
K-lі--e--e---o-hnі ---obus? K--- y---- a------ a------- K-l- y-d-e a-o-h-і a-t-b-s- --------------------------- Kalі yedze aposhnі autobus?
Aveţi un bilet de călătorie? У В-с--с-ь -іл-т? У В-- ё--- б----- У В-с ё-ц- б-л-т- ----------------- У Вас ёсць білет? 0
U---- yo--s’ bіlet? U V-- y----- b----- U V-s y-s-s- b-l-t- ------------------- U Vas yosts’ bіlet?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. Бі-е-- ---е- -я-а. Б----- – Н-- н---- Б-л-т- – Н-, н-м-. ------------------ Білет? – Не, няма. 0
Bіl-t? – Ne, n---a. B----- – N-- n----- B-l-t- – N-, n-a-a- ------------------- Bіlet? – Ne, nyama.
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. Т-д- Ва- давя-з--ц- -л-ціц- -тра-. Т--- В-- д--------- п------ ш----- Т-д- В-м д-в-д-е-ц- п-а-і-ь ш-р-ф- ---------------------------------- Тады Вам давядзецца плаціць штраф. 0
Ta-y-Vam------dze-st-a -la-s--s’---t-a-. T--- V-- d------------ p-------- s------ T-d- V-m d-v-a-z-t-t-a p-a-s-t-’ s-t-a-. ---------------------------------------- Tady Vam davyadzetstsa platsіts’ shtraf.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!