Dicționar de expresii

ro Numere   »   fa ‫اعداد‬

7 [şapte]

Numere

Numere

‫7 [هفت]‬

7 [haft]

‫اعداد‬

[a-adâd]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Persană Joaca Mai mult
Eu număr: ‫من می-شما--:‬ ‫__ م________ ‫-ن م-‌-م-ر-:- -------------- ‫من می‌شمارم:‬ 0
m-- m---o-âr-m: m__ m__________ m-n m-s-o-â-a-: --------------- man mishomâram:
unu, doi, trei ‫ی-- دو،-سه‬ ‫___ د__ س__ ‫-ک- د-، س-‬ ------------ ‫یک، دو، سه‬ 0
y-k-------e y___ d__ s_ y-k- d-, s- ----------- yek, do, se
Eu număr până la trei. ‫م- -ا--- م-‌شم-رم-‬ ‫__ ت_ س_ م________ ‫-ن ت- س- م-‌-م-ر-.- -------------------- ‫من تا سه می‌شمارم.‬ 0
m-n -â -- mi------a-. m__ t_ s_ m__________ m-n t- s- m-s-o-â-a-. --------------------- man tâ se mishomâram.
Eu număr mai departe: ‫-ن -ی-تر----ش-ار-:‬ ‫__ ب____ م________ ‫-ن ب-ش-ر م-‌-م-ر-:- -------------------- ‫من بیشتر می‌شمارم:‬ 0
man-be s-o-âres---d-m--mide--a-: m__ b_ s________ e____ m________ m-n b- s-o-â-e-h e-â-e m-d---a-: -------------------------------- man be shomâresh edâme mide-ham:
patru, cinci, şase, ‫چها-،----- شش-‬ ‫_____ پ___ ش___ ‫-ه-ر- پ-ج- ش-،- ---------------- ‫چهار، پنج، شش،‬ 0
c-a---r- -a-j- shesh c_______ p____ s____ c-a-h-r- p-n-, s-e-h -------------------- cha-hâr, panj, shesh
şapte, opt, nouă ‫هفت،---ت،---،‬ ‫____ ه___ ن___ ‫-ف-، ه-ت- ن-،- --------------- ‫هفت، هشت، نه،‬ 0
haft- h--ht--noh h____ h_____ n__ h-f-, h-s-t- n-h ---------------- haft, hasht, noh
Eu număr. ‫----ی--ما---‬ ‫__ م________ ‫-ن م-‌-م-ر-.- -------------- ‫من می‌شمارم.‬ 0
m------ho---a-. m__ m__________ m-n m-s-o-â-a-. --------------- man mishomâram.
Tu numeri. ‫-و-م--------‬ ‫__ م________ ‫-و م-‌-م-ر-.- -------------- ‫تو می‌شماری.‬ 0
to----ho-â--. t_ m_________ t- m-s-o-â-i- ------------- to mishomâri.
El numără. ‫او----د) --‌شمارد.‬ ‫__ (____ م________ ‫-و (-ر-) م-‌-م-ر-.- -------------------- ‫او (مرد) می‌شمارد.‬ 0
oo-(m-r-- m----m----. o_ (_____ m__________ o- (-a-d- m-s-o-â-a-. --------------------- oo (mard) mishomârad.
Unu. Primul. ‫یک،-ا---‬ ‫___ ا____ ‫-ک- ا-ل-‬ ---------- ‫یک، اول.‬ 0
ye---a-val y___ a____ y-k- a-v-l ---------- yek, avval
Doi. Al doilea. ‫د-- ---.‬ ‫___ د____ ‫-و- د-م-‬ ---------- ‫دو، دوم.‬ 0
do,--o-vom d__ d_____ d-, d-v-o- ---------- do, dovvom
Trei. Al treilea. ‫سه، س---‬ ‫___ س____ ‫-ه- س-م-‬ ---------- ‫سه، سوم.‬ 0
se--s---om s__ s_____ s-, s-v-o- ---------- se, sevvom
Patru. Al Patrulea. ‫--ا-- -ه-ر--‬ ‫_____ چ______ ‫-ه-ر- چ-ا-م-‬ -------------- ‫چهار، چهارم.‬ 0
c-a--âr- ch--h---m c_______ c________ c-a-h-r- c-a-h-r-m ------------------ cha-hâr, cha-hârom
Cinci. Al cincilea. ‫-ن-- پ--م.‬ ‫____ پ_____ ‫-ن-، پ-ج-.- ------------ ‫پنج، پنجم.‬ 0
pa--- --n--m p____ p_____ p-n-, p-n-o- ------------ panj, panjom
Şase. Al şaselea. ‫ش-- ---.‬ ‫___ ش____ ‫-ش- ش-م-‬ ---------- ‫شش، ششم.‬ 0
sh---,--h-sh-m s_____ s______ s-e-h- s-e-h-m -------------- shesh, sheshom
Şapte. Al şaptelea. ‫هف-- -فت-.‬ ‫____ ه_____ ‫-ف-، ه-ت-.- ------------ ‫هفت، هفتم.‬ 0
h-f----af--m h____ h_____ h-f-, h-f-o- ------------ haft, haftom
Opt. Al optulea. ‫--ت،--ش---‬ ‫____ ه_____ ‫-ش-، ه-ت-.- ------------ ‫هشت، هشتم.‬ 0
h-sh-- ha-h--m h_____ h______ h-s-t- h-s-t-m -------------- hasht, hashtom
Nouă. Al nouălea. ‫-------.‬ ‫___ ن____ ‫-ه- ن-م-‬ ---------- ‫نه، نهم.‬ 0
noh---oh-m n___ n____ n-h- n-h-m ---------- noh, nohom

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.