Dicționar de expresii

Numere   »   ‫الأعداد‬

7 [şapte]

Numere

Numere

‫7 [سبعة]‬

7 [sbe]

+

‫الأعداد‬

[al'aedad]

+

Puteți face clic pe fiecare spațiu liber pentru a vedea textul sau:   

Română Arabă Joaca Mai mult
Eu număr: ‫أ-- أ---‬ ‫أنا أعد:‬ 0
an- '----: ana 'aeda: 		+
unu, doi, trei ‫و---- ا----- ث----‬ ‫واحد، اثنان، ثلاثة‬ 0
wa--- a------ t-----t wahd, athnan, thlatht 		+
Eu număr până la trei. ‫أ-- أ-- ح-- ث----.‬ ‫أنا أعد حتى ثلاثة.‬ 0
an-- '----- h---- t------. anaa 'aeadu hataa thalath. 		+
     
Eu număr mai departe: ‫أ- أ---- ا----‬ ‫أن أتابع العد:‬ 0
an- '------ a----: ana 'utabie alead: 		+
patru, cinci, şase, ‫أ----- خ---- س--‬ ‫أربعة، خمسة، ستة‬ 0
ar---- k----- s-t arbet, khmst, stt 		+
şapte, opt, nouă ‫س---- ث------ ت---‬ ‫سبعة، ثمانية، تسعة‬ 0
sb------ t--------- t--t sbieata, thamaniat, tset 		+
     
Eu număr. ‫أ-- أ--.‬ ‫أنا أعد.‬ 0
an-- '---. anaa 'aed. 		+
Tu numeri. ‫أ--- ت-- / أ--- ت----.‬ ‫أنتَ تعد / أنتِ تعدين.‬ 0
an- t----- / a-- t------. ant tueadu / ant taedina. 		+
El numără. ‫ه- ي--.‬ ‫هو يعد.‬ 0
hw y--. hw yed. 		+
     
Unu. Primul. ‫و---. / ا----.‬ ‫واحد. / الأول.‬ 0
wa----. / a------. waahda. / al'awla. 		+
Doi. Al doilea. ‫ا---- / ا-----.‬ ‫اثنان / الثاني.‬ 0
at---- / a--------. athnan / althaania. 		+
Trei. Al treilea. ‫ث----/ ا-----.‬ ‫ثلاثة/ الثالث.‬ 0
th-------/ a--------. thlathata/ althaalth. 		+
     
Patru. Al Patrulea. ‫أ---- / ا-----.‬ ‫أربعة / الرابع.‬ 0
ar----- / a-------. aribeat / alraabie. 		+
Cinci. Al cincilea. ‫خ--- / ا-----.‬ ‫خمسة / الخامس.‬ 0
kh----- / a-------. khmisat / alkhamsa. 		+
Şase. Al şaselea. ‫س--/ ا-----.‬ ‫ستة/ السادس.‬ 0
st---/ a-------. stata/ alsaadis. 		+
     
Şapte. Al şaptelea. ‫س---/ ا-----.‬ ‫سبعة/ السابع.‬ 0
sb-----/ a-------. sbieata/ alsaabie. 		+
Opt. Al optulea. ‫ث-----/ ا-----.‬ ‫ثمانية/ الثامن.‬ 0
th-------/ a-------. thmaniata/ althaamn. 		+
Nouă. Al nouălea. ‫ت---/ ا-----.‬ ‫تسعة/ التاسع.‬ 0
ts-----/ a-------. tsieata/ altaasie. 		+
     

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Ghiciți limba!
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.