Dicționar de expresii

ro Numere   »   tl Mga numero

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [pito]

Mga numero

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tagalog Joaca Mai mult
Eu număr: Mag-----a-g--k-: M__________ a___ M-g-i-i-a-g a-o- ---------------- Magbibilang ako: 0
unu, doi, trei isa---a-aw-, ----o i___ d______ t____ i-a- d-l-w-, t-t-o ------------------ isa, dalawa, tatlo 0
Eu număr până la trei. Ma--ib---ng-ako han----- t--l-. M__________ a__ h_______ t_____ M-g-i-i-a-g a-o h-n-g-n- t-t-o- ------------------------------- Magbibilang ako hanggang tatlo. 0
Eu număr mai departe: P---lo- ak--g m-gb-b--an-: P______ a____ m___________ P-t-l-y a-o-g m-g-i-i-a-g- -------------------------- Patuloy akong magbibilang: 0
patru, cinci, şase, a---, lim-- a--m, a____ l____ a____ a-a-, l-m-, a-i-, ----------------- apat, lima, anim, 0
şapte, opt, nouă pito, w--o- -i-am p____ w____ s____ p-t-, w-l-, s-y-m ----------------- pito, walo, siyam 0
Eu număr. Ma---b-lan---k-. M__________ a___ M-g-i-i-a-g a-o- ---------------- Magbibilang ako. 0
Tu numeri. M-gbib-l-n--ka. M__________ k__ M-g-i-i-a-g k-. --------------- Magbibilang ka. 0
El numără. M-gbi-il-ng siya. M__________ s____ M-g-i-i-a-g s-y-. ----------------- Magbibilang siya. 0
Unu. Primul. Is-- A-- u--. I___ A__ u___ I-a- A-g u-a- ------------- Isa. Ang una. 0
Doi. Al doilea. Dal-w-.---g pang-l---. D______ A__ p_________ D-l-w-. A-g p-n-a-a-a- ---------------------- Dalawa. Ang pangalawa. 0
Trei. Al treilea. Tatlo. --- --ng---o. T_____ A__ p________ T-t-o- A-g p-n-a-l-. -------------------- Tatlo. Ang pangatlo. 0
Patru. Al Patrulea. A--t--A-g pa-g---a-. A____ A__ p_________ A-a-. A-g p-n---p-t- -------------------- Apat. Ang pang-apat. 0
Cinci. Al cincilea. Li-a.---g -a-g-ima. L____ A__ p________ L-m-. A-g p-n-l-m-. ------------------- Lima. Ang panglima. 0
Şase. Al şaselea. Ani-- --- pa-g---im. A____ A__ p_________ A-i-. A-g p-n---n-m- -------------------- Anim. Ang pang-anim. 0
Şapte. Al şaptelea. Pito.--n---a--p-to P____ A__ p_______ P-t-. A-g p-n-p-t- ------------------ Pito. Ang pangpito 0
Opt. Al optulea. W--o.-A-- --n----o. W____ A__ p________ W-l-. A-g p-n-w-l-. ------------------- Walo. Ang pangwalo. 0
Nouă. Al nouălea. S-y-m.-A----ang-i--m. S_____ A__ p_________ S-y-m- A-g p-n-s-y-m- --------------------- Siyam. Ang pangsiyam. 0

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.