Dicționar de expresii

Numere » Αριθμοί

RO Română
EL Greacă

7 [şapte]

Numere

7 [επτά]

7 [eptá]

Αριθμοί

[Arithmoí]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:

Română	Greacă	Joaca Mai mult
Eu număr:	(--ώ)-Μετρά-: (Εγώ) Μετράω: (-γ-) Μ-τ-ά-: ------------- (Εγώ) Μετράω: 0 (--ṓ- ---rá-: (Egṓ) Metráō: (-g-) M-t-á-: ------------- (Egṓ) Metráō:	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Eu număr: (Εγώ) Μετράω: (Egṓ) Metráō: EN Audio I count: DE Audio Ich zähle: ES Audio Yo cuento: FR Audio Je compte: IT Audio Io conto: RU Audio Я считаю:
unu, doi, trei	ένα, -ύο,---ία ένα, δύο, τρία έ-α- δ-ο- τ-ί- -------------- ένα, δύο, τρία 0 én----ýo----ía éna, dýo, tría é-a- d-o- t-í- -------------- éna, dýo, tría	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! unu, doi, trei ένα, δύο, τρία éna, dýo, tría EN Audio one, two, three DE Audio eins, zwei, drei ES Audio uno, dos, tres FR Audio un, deux, trois IT Audio uno, due, tre RU Audio один, два, три
Eu număr până la trei.	(---- Μετ-----ς τ---ρ-α. (Εγώ) Μετράω ως το τρία. (-γ-) Μ-τ-ά- ω- τ- τ-ί-. ------------------------ (Εγώ) Μετράω ως το τρία. 0 (-gṓ- Met--- -- to -r--. (Egṓ) Metráō ōs to tría. (-g-) M-t-á- ō- t- t-í-. ------------------------ (Egṓ) Metráō ōs to tría.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Eu număr până la trei. (Εγώ) Μετράω ως το τρία. (Egṓ) Metráō ōs to tría. EN Audio I count to three. DE Audio Ich zähle bis drei. ES Audio Yo cuento hasta tres. FR Audio Je compte jusqu’à trois. IT Audio Io conto fino a tre. RU Audio Я считаю до трёх.
Eu număr mai departe:	(------υν-χί-- ---μετ---: (Εγώ) Συνεχίζω να μετράω: (-γ-) Σ-ν-χ-ζ- ν- μ-τ-ά-: ------------------------- (Εγώ) Συνεχίζω να μετράω: 0 (Egṓ- --ne--íz--na--e--á-: (Egṓ) Synechízō na metráō: (-g-) S-n-c-í-ō n- m-t-á-: -------------------------- (Egṓ) Synechízō na metráō:	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Eu număr mai departe: (Εγώ) Συνεχίζω να μετράω: (Egṓ) Synechízō na metráō: EN Audio I count further: DE Audio Ich zähle weiter: ES Audio (Yo) sigo contando: FR Audio Je compte de nouveau: IT Audio Continuo a contare: RU Audio Я считаю дальше:
patru, cinci, şase,	τ-σσερα,-π-ν-ε--έξ-, τέσσερα, πέντε, έξι, τ-σ-ε-α- π-ν-ε- έ-ι- -------------------- τέσσερα, πέντε, έξι, 0 t-s--ra, pén-e- é-i, téssera, pénte, éxi, t-s-e-a- p-n-e- é-i- -------------------- téssera, pénte, éxi,	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! patru, cinci, şase, τέσσερα, πέντε, έξι, téssera, pénte, éxi, EN Audio four, five, six, DE Audio vier, fünf, sechs, ES Audio cuatro, cinco, seis FR Audio quatre, cinq, six, IT Audio quattro, cinque, sei, RU Audio четыре, пять, шесть,
şapte, opt, nouă	επτά- ο-τ-- ε-ν-α επτά, οκτώ, εννέα ε-τ-, ο-τ-, ε-ν-α ----------------- επτά, οκτώ, εννέα 0 ep--- --tṓ- -n--a eptá, oktṓ, ennéa e-t-, o-t-, e-n-a ----------------- eptá, oktṓ, ennéa	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! şapte, opt, nouă επτά, οκτώ, εννέα eptá, oktṓ, ennéa EN Audio seven, eight, nine DE Audio sieben, acht, neun ES Audio siete, ocho, nueve FR Audio sept, huit, neuf IT Audio sette, otto, nove RU Audio семь, восемь, девять
Eu număr.	(Εγ-) ----ά-. (Εγώ) Μετράω. (-γ-) Μ-τ-ά-. ------------- (Εγώ) Μετράω. 0 (-g-)-Me--áō. (Egṓ) Metráō. (-g-) M-t-á-. ------------- (Egṓ) Metráō.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Eu număr. (Εγώ) Μετράω. (Egṓ) Metráō. EN Audio I count. DE Audio Ich zähle. ES Audio Yo cuento. FR Audio Je compte. IT Audio Io conto. RU Audio Я считаю.
Tu numeri.	(Ε-ύ) Με----. (Εσύ) Μετράς. (-σ-) Μ-τ-ά-. ------------- (Εσύ) Μετράς. 0 (Esý) M-t-á-. (Esý) Metrás. (-s-) M-t-á-. ------------- (Esý) Metrás.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Tu numeri. (Εσύ) Μετράς. (Esý) Metrás. EN Audio You count. DE Audio Du zählst. ES Audio Tú cuentas. FR Audio Tu comptes. IT Audio Tu conti. RU Audio Ты считаешь.
El numără.	(Α-τό--------ει. (Αυτός) Μετράει. (-υ-ό-) Μ-τ-ά-ι- ---------------- (Αυτός) Μετράει. 0 (--tó-)--etr---. (Autós) Metráei. (-u-ó-) M-t-á-i- ---------------- (Autós) Metráei.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! El numără. (Αυτός) Μετράει. (Autós) Metráei. EN Audio He counts. DE Audio Er zählt. ES Audio Él cuenta. FR Audio Il compte. IT Audio Lui conta. RU Audio Он считает.
Unu. Primul.	Έ--. Ο -ρώτ-ς. Ένα. Ο πρώτος. Έ-α- Ο π-ώ-ο-. -------------- Ένα. Ο πρώτος. 0 É-a. - -r----. Éna. O prṓtos. É-a- O p-ṓ-o-. -------------- Éna. O prṓtos.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Unu. Primul. Ένα. Ο πρώτος. Éna. O prṓtos. EN Audio One. The first. DE Audio Eins. Der Erste. ES Audio Uno. El primero. FR Audio Un. Le premier. IT Audio Uno. Il primo. RU Audio Один. Первый.
Doi. Al doilea.	Δ-ο. Ο δεύ-ε-ο-. Δύο. Ο δεύτερος. Δ-ο- Ο δ-ύ-ε-ο-. ---------------- Δύο. Ο δεύτερος. 0 D-o- O-d-úter--. Dýo. O deúteros. D-o- O d-ú-e-o-. ---------------- Dýo. O deúteros.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Doi. Al doilea. Δύο. Ο δεύτερος. Dýo. O deúteros. EN Audio Two. The second. DE Audio Zwei. Der Zweite. ES Audio Dos. El segundo. FR Audio Deux. Le deuxième. IT Audio Due. Il secondo. RU Audio Два. Второй.
Trei. Al treilea.	Τ--α.-Ο-τρ-τος. Τρία. Ο τρίτος. Τ-ί-. Ο τ-ί-ο-. --------------- Τρία. Ο τρίτος. 0 Tría. O-------. Tría. O trítos. T-í-. O t-í-o-. --------------- Tría. O trítos.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Trei. Al treilea. Τρία. Ο τρίτος. Tría. O trítos. EN Audio Three. The third. DE Audio Drei. Der Dritte. ES Audio Tres. El tercero. FR Audio Trois. Le troisième. IT Audio Tre. Il terzo. RU Audio Три. Третий.
Patru. Al Patrulea.	Τέσσερα. Ο--έτ--τος. Τέσσερα. Ο τέταρτος. Τ-σ-ε-α- Ο τ-τ-ρ-ο-. -------------------- Τέσσερα. Ο τέταρτος. 0 Téss---.-- ---ar---. Téssera. O tétartos. T-s-e-a- O t-t-r-o-. -------------------- Téssera. O tétartos.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Patru. Al Patrulea. Τέσσερα. Ο τέταρτος. Téssera. O tétartos. EN Audio Four. The fourth. DE Audio Vier. Der Vierte. ES Audio Cuatro. El cuarto. FR Audio Quatre. Le quatrième. IT Audio Quattro. Il quarto. RU Audio Четыре. Четвёртый.
Cinci. Al cincilea.	Π-ντ---- -έ--τ-ς. Πέντε. Ο πέμπτος. Π-ν-ε- Ο π-μ-τ-ς- ----------------- Πέντε. Ο πέμπτος. 0 P--te. O -é--tos. Pénte. O pémptos. P-n-e- O p-m-t-s- ----------------- Pénte. O pémptos.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Cinci. Al cincilea. Πέντε. Ο πέμπτος. Pénte. O pémptos. EN Audio Five. The fifth. DE Audio Fünf. Der Fünfte. ES Audio Cinco. El quinto. FR Audio Cinq. Le cinquième. IT Audio Cinque. Il quinto. RU Audio Пять. Пятый.
Şase. Al şaselea.	Έ-ι--Ο-έκ-ος. Έξι. Ο έκτος. Έ-ι- Ο έ-τ-ς- ------------- Έξι. Ο έκτος. 0 É--.----k---. Éxi. O éktos. É-i- O é-t-s- ------------- Éxi. O éktos.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Şase. Al şaselea. Έξι. Ο έκτος. Éxi. O éktos. EN Audio Six. The sixth. DE Audio Sechs. Der Sechste. ES Audio Seis. El sexto. FR Audio Six. Le sixième. IT Audio Sei. Il sesto. RU Audio Шесть. Шестой.
Şapte. Al şaptelea.	Επτ-. -----ο-ο-. Επτά. Ο έβδομος. Ε-τ-. Ο έ-δ-μ-ς- ---------------- Επτά. Ο έβδομος. 0 Ep-á.-O--bdom-s. Eptá. O ébdomos. E-t-. O é-d-m-s- ---------------- Eptá. O ébdomos.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Şapte. Al şaptelea. Επτά. Ο έβδομος. Eptá. O ébdomos. EN Audio Seven. The seventh. DE Audio Sieben. Der Siebte. ES Audio Siete. El séptimo. FR Audio Sept. Le septième. IT Audio Sette. Il settimo. RU Audio Семь. Седьмой.
Opt. Al optulea.	Οκ-ώ.---ό--ο-ς. Οκτώ. Ο όγδοος. Ο-τ-. Ο ό-δ-ο-. --------------- Οκτώ. Ο όγδοος. 0 O--ṓ------d-os. Oktṓ. O ógdoos. O-t-. O ó-d-o-. --------------- Oktṓ. O ógdoos.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Opt. Al optulea. Οκτώ. Ο όγδοος. Oktṓ. O ógdoos. EN Audio Eight. The eighth. DE Audio Acht. Der Achte. ES Audio Ocho. El octavo. FR Audio Huit. Le huitième. IT Audio Otto. L’ottavo. RU Audio Восемь. Восьмой.
Nouă. Al nouălea.	Ενν--- - έ-α-ος. Εννέα. Ο ένατος. Ε-ν-α- Ο έ-α-ο-. ---------------- Εννέα. Ο ένατος. 0 E--éa.-O--na--s. Ennéa. O énatos. E-n-a- O é-a-o-. ---------------- Ennéa. O énatos.	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Nouă. Al nouălea. Εννέα. Ο ένατος. Ennéa. O énatos. EN Audio Nine. The ninth. DE Audio Neun. Der Neunte. ES Audio Nueve. El noveno. FR Audio Neuf. Le neuvième. IT Audio Nove. Il nono. RU Audio Девять. Девятый.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!

Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.