Dicționar de expresii
Numere » Los Números
-
RO
Română
- AR Arabă
- DE Germană
- EN Engleză (US)
- EN Engleză (UK)
- FR Franceză
- IT Italiană
- JA Japoneză
- PT Portugheză (PT)
- PT Portugheză (BR)
- ZH Chineză (Simplificată)
- AD Adyghe
- AF Afrikaans
- AM Amharică
- BE Bielorusă
- BG Bulgară
- BN Bengali
- BS Bosniacă
- CA Catalană
- CS Cehă
- DA Daneză
- EL Greacă
- EO Esperanto
- ET Estonă
- FA Persană
- FI Finlandeză
- HE Ebraică
- HI Hindi
- HR Croată
- HU Maghiară
- HY Armeană
- ID Indoneziană
- KA Gruzină
- KK Kazahă
- KN Kannada
- KO Coreeană
- KU Kurdă (Kurmanji)
- KY Kârgâză
- LT Lituaniană
- LV Letonă
- MK Macedoneană
- MR Marathi
- NL Neerlandeză
- NN Nynorsk
- NO Norvegiană
- PA Punjabi
- PL Poloneză
- RO Română
- RU Rusă
- SK Slovacă
- SL Slovenă
- SQ Albaneză
- SR Sârbă
- SV Suedeză
- TA Tamilă
- TE Telugu
- TH Thailandeză
- TI Tigrină
- TL Tagalog
- TR Turcă
- UK Ucraineană
- UR Urdu
- VI Vietnameză
-
ES
Spaniolă
- AR Arabă
- DE Germană
- EN Engleză (US)
- EN Engleză (UK)
- ES Spaniolă
- FR Franceză
- IT Italiană
- JA Japoneză
- PT Portugheză (PT)
- PT Portugheză (BR)
- ZH Chineză (Simplificată)
- AD Adyghe
- AF Afrikaans
- AM Amharică
- BE Bielorusă
- BG Bulgară
- BN Bengali
- BS Bosniacă
- CA Catalană
- CS Cehă
- DA Daneză
- EL Greacă
- EO Esperanto
- ET Estonă
- FA Persană
- FI Finlandeză
- HE Ebraică
- HI Hindi
- HR Croată
- HU Maghiară
- HY Armeană
- ID Indoneziană
- KA Gruzină
- KK Kazahă
- KN Kannada
- KO Coreeană
- KU Kurdă (Kurmanji)
- KY Kârgâză
- LT Lituaniană
- LV Letonă
- MK Macedoneană
- MR Marathi
- NL Neerlandeză
- NN Nynorsk
- NO Norvegiană
- PA Punjabi
- PL Poloneză
- RU Rusă
- SK Slovacă
- SL Slovenă
- SQ Albaneză
- SR Sârbă
- SV Suedeză
- TA Tamilă
- TE Telugu
- TH Thailandeză
- TI Tigrină
- TL Tagalog
- TR Turcă
- UK Ucraineană
- UR Urdu
- VI Vietnameză
-
-
001 - Persoane 002 - Familia 003 - A face cunoştinţă 004 - La şcoală 005 - Ţări şi limbi 006 - Citit şi scris 007 - Numere 008 - Ora 009 - Zilele săptămânii 010 - Ieri – azi – mâine 011 - Lunile 012 - Băuturi 013 - Activităţi 014 - Culori 015 - Fructe şi alimente 016 - Anotimpuri şi vreme 017 - În casă 018 - Curăţenia în casă 019 - În bucătărie 020 - Small talk 1 021 - Small talk 2 022 - Small talk 3 023 - Învăţarea limbilor străine 024 - Întâlnire 025 - În oraş026 - În natură 027 - În hotel – sosirea 028 - În hotel – reclamaţii 029 - La restaurant 1 030 - La restaurant 2 031 - La restaurant 3 032 - La restaurant 4 033 - În gară 034 - În tren 035 - La aeroport 036 - Transport public local 037 - La drum 038 - În taxi 039 - Pană auto 040 - Indicaţii de drum 041 - Orientare 042 - Vizitarea oraşului 043 - La gradina zoologică 044 - Să ieşi seara în oraş 045 - La cinematograf 046 - La discotecă 047 - Pregătiri de vacanţă 048 - Activităţi de vacanţă 049 - Sport 050 - La piscină051 - A face comisioane 052 - La magazin 053 - Magazine 054 - Cumpărături 055 - Muncă 056 - Sentimente 057 - La medic 058 - Părţile corpului omenesc 059 - La poştă 060 - La bancă 061 - Numere ordinale 062 - Să pui întrebări 1 063 - Să pui întrebări 2 064 - Negaţie 1 065 - Negaţie 2 066 - Pronume posesiv 1 067 - Pronume posesive 2 068 - mare – mic 069 - „a avea nevoie – a vrea” 070 - „a dori” ceva 071 - „a vrea” ceva 072 - „a trebui” ceva 073 - „a avea voie” ceva 074 - a „cere” ceva 075 - a „argumenta” ceva 1076 - a „argumenta” ceva 2 077 - a „argumenta” ceva 3 078 - Adjective 1 079 - Adjective 2 080 - Adjective 3 081 - Trecut 1 082 - Trecut 2 083 - Trecut 3 084 - Trecut 4 085 - Întrebări – Trecut 1 086 - Întrebări – Trecut 2 087 - Trecutul verbelor modale 1 088 - Trecutul cu verbe modale 2 089 - Imperativ 1 090 - Imperativ 2 091 - Propoziţii secundare cu că 1 092 - Propoziţii secundare cu că 2 093 - Propoziţii scundare cu sau 094 - Conjuncţii 1 095 - Conjuncţii 2 096 - Conjuncţii 3 097 - Conjuncţii 4 098 - Conjuncţii duble 099 - Genitiv 100 - Adverbe
-
- Anterior
- Următorul
- MP3
- A -
- A
- A+
7 [şapte]
Numere
7 [siete]
Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:
Gândire şi limbă
Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine.
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.