Dicționar de expresii

ro Numere   »   uk Числа

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [сім]

7 [sim]

Числа

[Chysla]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Eu număr: Я-----ю: Я р_____ Я р-х-ю- -------- Я рахую: 0
Y--r-k-u-u: Y_ r_______ Y- r-k-u-u- ----------- YA rakhuyu:
unu, doi, trei о-ин- ---- т-и о____ д___ т__ о-и-, д-а- т-и -------------- один, два, три 0
o-yn,-d--- --y o____ d___ t__ o-y-, d-a- t-y -------------- odyn, dva, try
Eu număr până la trei. Я -а--ю-до-т-ьо-. Я р____ д_ т_____ Я р-х-ю д- т-ь-х- ----------------- Я рахую до трьох. 0
YA -a-h--- -o -rʹok-. Y_ r______ d_ t______ Y- r-k-u-u d- t-ʹ-k-. --------------------- YA rakhuyu do trʹokh.
Eu număr mai departe: Я -ах-- ---і: Я р____ д____ Я р-х-ю д-л-: ------------- Я рахую далі: 0
Y- r--huy- da-i: Y_ r______ d____ Y- r-k-u-u d-l-: ---------------- YA rakhuyu dali:
patru, cinci, şase, Ч-т---, -’я-ь,-ш-с--, Ч______ п_____ ш_____ Ч-т-р-, п-я-ь- ш-с-ь- --------------------- Чотири, п’ять, шість, 0
C---yry, --y-----s-ist-, C_______ p______ s______ C-o-y-y- p-y-t-, s-i-t-, ------------------------ Chotyry, pʺyatʹ, shistʹ,
şapte, opt, nouă с-м, -----,-д-в’--ь с___ в_____ д______ с-м- в-с-м- д-в-я-ь ------------------- сім, вісім, дев’ять 0
s--- --si-, dev-ya-ʹ s___ v_____ d_______ s-m- v-s-m- d-v-y-t- -------------------- sim, visim, devʺyatʹ
Eu număr. Я раху-. Я р_____ Я р-х-ю- -------- Я рахую. 0
Y---ak-uy-. Y_ r_______ Y- r-k-u-u- ----------- YA rakhuyu.
Tu numeri. Ти-р--у--. Т_ р______ Т- р-х-є-. ---------- Ти рахуєш. 0
T---a-huyes-. T_ r_________ T- r-k-u-e-h- ------------- Ty rakhuyesh.
El numără. Ві- --хує. В__ р_____ В-н р-х-є- ---------- Він рахує. 0
Vin--akh---. V__ r_______ V-n r-k-u-e- ------------ Vin rakhuye.
Unu. Primul. Оди-- П---ий. О____ П______ О-и-. П-р-и-. ------------- Один. Перший. 0
Od-n. Pershyy̆. O____ P_______ O-y-. P-r-h-y-. --------------- Odyn. Pershyy̆.
Doi. Al doilea. Дв-.---у-ий. Д___ Д______ Д-а- Д-у-и-. ------------ Два. Другий. 0
Dva---ruhyy̆. D___ D______ D-a- D-u-y-̆- ------------- Dva. Druhyy̆.
Trei. Al treilea. Тр---Тр--і-. Т___ Т______ Т-и- Т-е-і-. ------------ Три. Третій. 0
T--. ---t--̆. T___ T______ T-y- T-e-i-̆- ------------- Try. Tretiy̆.
Patru. Al Patrulea. Ч--и--- Ч--верти-. Ч______ Ч_________ Ч-т-р-. Ч-т-е-т-й- ------------------ Чотири. Четвертий. 0
C---y-y- -he-v--ty--. C_______ C__________ C-o-y-y- C-e-v-r-y-̆- --------------------- Chotyry. Chetvertyy̆.
Cinci. Al cincilea. П’ят-.-П’-т-й. П_____ П______ П-я-ь- П-я-и-. -------------- П’ять. П’ятий. 0
P-y--ʹ.-Pʺy-t--̆. P______ P_______ P-y-t-. P-y-t-y-. ----------------- Pʺyatʹ. Pʺyatyy̆.
Şase. Al şaselea. Ш--т---Ш-с-и-. Ш_____ Ш______ Ш-с-ь- Ш-с-и-. -------------- Шість. Шостий. 0
Shistʹ--Sho-tyy-. S______ S_______ S-i-t-. S-o-t-y-. ----------------- Shistʹ. Shostyy̆.
Şapte. Al şaptelea. С--. С---ий. С___ С______ С-м- С-о-и-. ------------ Сім. Сьомий. 0
Si-.--ʹ-----. S___ S______ S-m- S-o-y-̆- ------------- Sim. Sʹomyy̆.
Opt. Al optulea. В-с-м.---с----. В_____ В_______ В-с-м- В-с-м-й- --------------- Вісім. Восьмий. 0
V-sim-----ʹ-y-̆. V_____ V_______ V-s-m- V-s-m-y-. ---------------- Visim. Vosʹmyy̆.
Nouă. Al nouălea. Дев-ять---ев-яти-. Д_______ Д________ Д-в-я-ь- Д-в-я-и-. ------------------ Дев’ять. Дев’ятий. 0
De--y-t-. ---ʺ--t---. D________ D_________ D-v-y-t-. D-v-y-t-y-. --------------------- Devʺyatʹ. Devʺyatyy̆.

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.