Dicționar de expresii

ro Sport   »   sq Sport

49 [patruzeci şi nouă]

Sport

Sport

49 [dyzetёenёntё]

Sport

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
Practici sport? A---rr--h--- sp-r-? A m------ m- s----- A m-r-e-h m- s-o-t- ------------------- A merresh me sport? 0
Da, trebuie să fac mişcare. P-- -uh-t--- l-viz. P-- d---- t- l----- P-, d-h-t t- l-v-z- ------------------- Po, duhet tё lёviz. 0
Merg la un club de sport. U-----k---nё n-- -l----p-rtiv. U-- s---- n- n-- k--- s------- U-ё s-k-j n- n-ё k-u- s-o-t-v- ------------------------------ Unё shkoj nё njё klub sportiv. 0
Jucăm fotbal. N- --aj-ё-futb-l-. N- l----- f------- N- l-a-m- f-t-o-l- ------------------ Ne luajmё futboll. 0
Câteodată înotăm. Nd-n-ё-e-- -o--j-ё. N--------- n------- N-o-j-h-r- n-t-j-ё- ------------------- Ndonjёherё notojmё. 0
Sau ne plimbăm cu bicicleta. Os----im-me b-çi--et-. O-- e--- m- b--------- O-e e-i- m- b-ç-k-e-ё- ---------------------- Ose ecim me biçikletё. 0
În oraşul nostru există un stadion de fotbal. N--q-t--i--t--ё -do-he- n-- st--i-- f-t--lli. N- q------ t--- n------ n-- s------ f-------- N- q-t-t-n t-n- n-o-h-t n-ё s-a-i-m f-t-o-l-. --------------------------------------------- Nё qytetin tonё ndodhet njё stadium futbolli. 0
Există şi o piscină cu saună. N--dhe----e---- -i-hinё--- sau--. N------ d-- n-- p------ m- s----- N-o-h-t d-e n-ё p-s-i-ё m- s-u-a- --------------------------------- Ndodhet dhe njё pishinё me sauna. 0
Şi există un teren de golf. Ndo---t dh--njё--hes- ----i. N------ d-- n-- s---- g----- N-o-h-t d-e n-ё s-e-h g-l-i- ---------------------------- Ndodhet dhe njё shesh golfi. 0
Ce este la televizor? Çf-rё-s-fa-et -ё t-le-izor? Ç---- s------ n- t--------- Ç-a-ё s-f-q-t n- t-l-v-z-r- --------------------------- Çfarё shfaqet nё televizor? 0
Tocmai transmit un meci de fotbal. Ta-i p----het--j--n----j---u---l-i. T--- p- l---- n-- n------ f-------- T-n- p- l-h-t n-ё n-e-h-e f-t-o-l-. ----------------------------------- Tani po luhet njё ndeshje futbolli. 0
Echipa germană joacă împotriva celei englezeşti. S----r--g--r-a-e-p- --an-k-n-ё- a-aj ang-ez-. S------ g------- p- l--- k----- a--- a------- S-u-d-a g-e-m-n- p- l-a- k-n-ё- a-a- a-g-e-e- --------------------------------------------- Skuadra gjermane po luan kundёr asaj angleze. 0
Cine câştigă? Kush f-ton? K--- f----- K-s- f-t-n- ----------- Kush fiton? 0
Nu am habar. S-e ka- i--n-. S-- k-- i----- S-e k-m i-e-ё- -------------- S’e kam idenё. 0
Momentan este egal. Pё- mom-nti- -an--bar-z--. P-- m------- j--- b------- P-r m-m-n-i- j-n- b-r-z-m- -------------------------- Pёr momentin janё barazim. 0
Arbitrul este din Belgia. Arbitr- vj-- --a-Be----ka. A------ v--- n-- B-------- A-b-t-i v-e- n-a B-l-j-k-. -------------------------- Arbitri vjen nga Belgjika. 0
Acum se execută o lovitură de la unsprezece metri. T--- -a ----1---n---bё----t-) --tё-sh. T--- k- n-- 1- (------------- m------- T-n- k- n-ё 1- (-j-m-ё-h-e-ё- m-t-r-h- -------------------------------------- Tani ka njё 11 (njёmbёdhjetё) metёrsh. 0
Gol! Unu la zero! Go-! --(-jё- -e-0--zer--! G--- 1 (---- m- 0 (------ G-l- 1 (-j-) m- 0 (-e-o-! ------------------------- Gol! 1 (njё) me 0 (zero)! 0

Doar cuvintele puternice supravieţuiesc!

Cuvintele rare se modifică mai des decât cuvintele utilizate frecvent. Acest lucru ar putea fi datorat evoluţiei. Genele comune se schimbă mai puţin de-a lungul timpului. Ele sunt mai stabile decât forma lor. Şi se pare că acest lucru este valabil şi în privinţa cuvintelor! Verbele englezeşti au fost examinate în cadrul unui studiu. S-a comparat forma actuală a verbelor cu formele mai vechi. În engleză, cele mai frecvente 10 verbe sunt neregulate. Cea mai mare parte din restul verbelor sunt regulate. Totuşi, în Evul Mediu, majoritatea verbelor erau încă neregulate. Verbele neregulate rare devin verbe regulate. În 300 de ani, limba engleză nu va mai avea practic verbe neregulate. Alte studii arată că limbile sunt selecţionate, ca şi genele. Cercetătorii compară cuvintele cele mai frecvent folosite, din diferite limbi. Ei au ales cuvinte care se aseamănă sau care au chiar aceeaşi semnificaţie. De exemplu, cuvintele water, Wasser,vatten. Aceste cuvinte au aceeaşi rădăcină, din acest motiv se aseamănă. Cum aceste cuvinte sunt importante, sunt folosite frecvent, în fiecare limbă. Astfel, ele au putut să îşi păstreze forma şi să se mai asemene şi astăzi. Cuvintele mai puţin importante se schimbă mai rapid. Mai degrabă, ele sunt înlocuite de alte cuvinte. Acest lucru explică de ce cuvintele rare sunt diferite de la o limbă la alta. Nu se ştie exact de ce cuvintele rare se transformă. Este posibil ca acestea să fie greşit folosite sau pronunţate. Acest lucru este datorat faptului că locutorii nu le cunosc. Dar ar putea fi şi pentru că cele mai importante cuvinte trebuie să fie mereu aceleaşi. Doar în acest mod, ele pot fi înţelese întotdeauna corect. Cuvintele există pentru a fi înţelese...
Știați?
Ucraineana se numără printre limbile slavice de est. Este strâns înrudită cu rusa și belarusa. Mai mult de 40 de milioane de oameni vorbesc ucraineana. Este a treia cea mai răspândită limbă slavică după rusă și poloneză. Ucraineana s-a dezvoltat prin jurul sfârșitului de secolului al-XVIII-lea, din dialectul local existent. Un limbaj distinct scris a apărut în acele timpuri, și cu el a venit și literatura. Astăzi, există un număr ridicat de dialecte care se împart în trei mari grupuri. Vocabularul, sintaxa și articularea sunt evocative pentru alte limbi slavice. Asta deoarece limbile slavice au început să se diferențieze între ele relativ târziu. Datorită situației geografice a Ucrainei, limba are și multe influențe poloneze și ruse. Gramatica conține șapte cazuri. Adjectivele ucrainene definesc relațiile dintre oameni și lucruri în mod foarte clar. Un vorbitor e capabil să demonstreze atitudinea sa sau sistemul său de valori în funcție de forma cuvântului. O altă trăsătură a limbii ucrainene e faptul că e foarte melodică. Dacă vă plac limbile care sună melodios, ar trebui să învățați ucraineana!