Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   sq Pёremrat pronor 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [gjashtёdhjetёegjashtё]

Pёremrat pronor 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
eu – al meu un- -----mi u-- – i i-- u-ё – i i-i ----------- unё – i imi 0
Nu îmi găsesc cheile. Nu- po e-g-e---------tim. N-- p- e g--- ç----- t--- N-k p- e g-e- ç-l-i- t-m- ------------------------- Nuk po e gjej çelsin tim. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. N-k p- - gj-j bi-e-ёn t--e. N-- p- e g--- b------ t---- N-k p- e g-e- b-l-t-n t-m-. --------------------------- Nuk po e gjej biletёn time. 0
tu – al tău ti---i yti t- – i y-- t- – i y-i ---------- ti – i yti 0
Ţi-ai găsit cheile? A--- g-etur---ls---t-n-? A k- g----- ç----- t---- A k- g-e-u- ç-l-i- t-n-? ------------------------ A ke gjetur çelsin tёnd? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? A ke gje-u--bi-e--- ---de? A k- g----- b------ t----- A k- g-e-u- b-l-t-n t-n-e- -------------------------- A ke gjetur biletёn tёnde? 0
el – al lui a--- i -ij a- – i t-- a- – i t-j ---------- ai – i tij 0
Ştii unde sunt cheile lui? A - d-- k----htё çel----i-tij? A e d-- k- ё---- ç----- i t--- A e d-, k- ё-h-ё ç-l-s- i t-j- ------------------------------ A e di, ku ёshtё çelёsi i tij? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? A - -i- k- ё---ё--i-----e-ti-? A e d-- k- ё---- b----- e t--- A e d-, k- ё-h-ё b-l-t- e t-j- ------------------------------ A e di, ku ёshtё bileta e tij? 0
ea – al ei aj- – ---aj a-- – i s-- a-o – i s-j ----------- ajo – i saj 0
Banii ei au dispărut. L---t ---aj-kan- h-m-ur. L---- e s-- k--- h------ L-k-t e s-j k-n- h-m-u-. ------------------------ Lekёt e saj kanё humbur. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. E-he k-r-- e s-j-------i-it------m-ur. E--- k---- e s-- e k------- k- h------ E-h- k-r-a e s-j e k-e-i-i- k- h-m-u-. -------------------------------------- Edhe karta e saj e kreditit ka humbur. 0
noi – al nostru n--– ---ni n- – i y-- n- – i y-i ---------- ne – i yni 0
Bunicul nostru este bolnav. G-yshi -nё ёsh-ё-s---rё. G----- y-- ё---- s------ G-y-h- y-ё ё-h-ё s-m-r-. ------------------------ Gjyshi ynё ёshtё sёmurё. 0
Bunica noastră este sănătoasă. Gjy---a jonё-ё--t- -i--. G------ j--- ё---- m---- G-y-h-a j-n- ё-h-ё m-r-. ------------------------ Gjyshja jonё ёshtё mirё. 0
voi – al vostru j--–-i---aji j- – i j---- j- – i j-a-i ------------ ju – i juaji 0
Copii, unde este tăticul vostru? F--ij----- ёsh-- ba-i-jua-? F------ k- ё---- b--- j---- F-m-j-, k- ё-h-ё b-b- j-a-? --------------------------- Fёmijё, ku ёshtё babi juaj? 0
Copii, unde este mămica voastră? Fё-ij-- -- -s-tё ma-i j---? F------ k- ё---- m--- j---- F-m-j-, k- ё-h-ё m-m- j-a-? --------------------------- Fёmijё, ku ёshtё mami juaj? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.