Dicționar de expresii

ro Sport   »   af Sport

49 [patruzeci şi nouă]

Sport

Sport

49 [nege en veertig]

Sport

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Practici sport? N-e- u dee- a---s--r-? N___ u d___ a__ s_____ N-e- u d-e- a-n s-o-t- ---------------------- Neem u deel aan sport? 0
Da, trebuie să fac mişcare. J-- ---mo-t b-e-jie--e--n--- ---. J__ e_ m___ b______ o_______ k___ J-, e- m-e- b-e-j-e o-f-n-n- k-y- --------------------------------- Ja, ek moet bietjie oefening kry. 0
Merg la un club de sport. E- gaan--- ’- --o---l-b. E_ g___ n_ ’_ s_________ E- g-a- n- ’- s-o-t-l-b- ------------------------ Ek gaan na ’n sportklub. 0
Jucăm fotbal. On- s---l-so-k--. O__ s____ s______ O-s s-e-l s-k-e-. ----------------- Ons speel sokker. 0
Câteodată înotăm. Partykeer---em -ns. P________ s___ o___ P-r-y-e-r s-e- o-s- ------------------- Partykeer swem ons. 0
Sau ne plimbăm cu bicicleta. O--ons ---fiet-. O_ o__ r_ f_____ O- o-s r- f-e-s- ---------------- Of ons ry fiets. 0
În oraşul nostru există un stadion de fotbal. D-a- is -n -o-----t-di-m in--n- ----. D___ i_ ’_ s____________ i_ o__ s____ D-a- i- ’- s-k-e-s-a-i-m i- o-s s-a-. ------------------------------------- Daar is ’n sokkerstadium in ons stad. 0
Există şi o piscină cu saună. Da-- is-----w----- m-t-’----un-. D___ i_ ’_ s______ m__ ’_ s_____ D-a- i- ’- s-e-b-d m-t ’- s-u-a- -------------------------------- Daar is ’n swembad met ’n sauna. 0
Şi există un teren de golf. E- ---r is-’- -ho-f-a-n. E_ d___ i_ ’_ g_________ E- d-a- i- ’- g-o-f-a-n- ------------------------ En daar is ’n gholfbaan. 0
Ce este la televizor? W-- ----p d----e-------? W__ i_ o_ d__ t_________ W-t i- o- d-e t-l-v-s-e- ------------------------ Wat is op die televisie? 0
Tocmai transmit un meci de fotbal. Daa---- -n s--ke-we--t-yd a-- -i----ng. D___ i_ ’_ s_____________ a__ d__ g____ D-a- i- ’- s-k-e-w-d-t-y- a-n d-e g-n-. --------------------------------------- Daar is ’n sokkerwedstryd aan die gang. 0
Echipa germană joacă împotriva celei englezeşti. D----u-t-e----n s-ee----en -----n---s-. D__ D_____ s___ s____ t___ d__ E_______ D-e D-i-s- s-a- s-e-l t-e- d-e E-g-l-e- --------------------------------------- Die Duitse span speel teen die Engelse. 0
Cine câştigă? Wie--en? W__ w___ W-e w-n- -------- Wie wen? 0
Nu am habar. E- --- gee- --e- ---. E_ h__ g___ i___ n___ E- h-t g-e- i-e- n-e- --------------------- Ek het geen idee nie. 0
Momentan este egal. O- die-oo--l-k-s---- -ulle-ge-y----. O_ d__ o______ s____ h____ g____ o__ O- d-e o-m-l-k s-e-l h-l-e g-l-k o-. ------------------------------------ Op die oomblik speel hulle gelyk op. 0
Arbitrul este din Belgia. Di--skei----g-e- i---a- Bel--ë. D__ s___________ i_ v__ B______ D-e s-e-d-r-g-e- i- v-n B-l-i-. ------------------------------- Die skeidsregter is van België. 0
Acum se execută o lovitură de la unsprezece metri. No- ---da-r ’- st-afsk--. N__ i_ d___ ’_ s_________ N-u i- d-a- ’- s-r-f-k-p- ------------------------- Nou is daar ’n strafskop. 0
Gol! Unu la zero! D-e-- E-n---n--! D____ E__ – n___ D-e-! E-n – n-l- ---------------- Doel! Een – nul! 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Afrikaans (1-100) MP3 Afrikaans (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Doar cuvintele puternice supravieţuiesc!

Cuvintele rare se modifică mai des decât cuvintele utilizate frecvent. Acest lucru ar putea fi datorat evoluţiei. Genele comune se schimbă mai puţin de-a lungul timpului. Ele sunt mai stabile decât forma lor. Şi se pare că acest lucru este valabil şi în privinţa cuvintelor! Verbele englezeşti au fost examinate în cadrul unui studiu. S-a comparat forma actuală a verbelor cu formele mai vechi. În engleză, cele mai frecvente 10 verbe sunt neregulate. Cea mai mare parte din restul verbelor sunt regulate. Totuşi, în Evul Mediu, majoritatea verbelor erau încă neregulate. Verbele neregulate rare devin verbe regulate. În 300 de ani, limba engleză nu va mai avea practic verbe neregulate. Alte studii arată că limbile sunt selecţionate, ca şi genele. Cercetătorii compară cuvintele cele mai frecvent folosite, din diferite limbi. Ei au ales cuvinte care se aseamănă sau care au chiar aceeaşi semnificaţie. De exemplu, cuvintele water, Wasser,vatten. Aceste cuvinte au aceeaşi rădăcină, din acest motiv se aseamănă. Cum aceste cuvinte sunt importante, sunt folosite frecvent, în fiecare limbă. Astfel, ele au putut să îşi păstreze forma şi să se mai asemene şi astăzi. Cuvintele mai puţin importante se schimbă mai rapid. Mai degrabă, ele sunt înlocuite de alte cuvinte. Acest lucru explică de ce cuvintele rare sunt diferite de la o limbă la alta. Nu se ştie exact de ce cuvintele rare se transformă. Este posibil ca acestea să fie greşit folosite sau pronunţate. Acest lucru este datorat faptului că locutorii nu le cunosc. Dar ar putea fi şi pentru că cele mai importante cuvinte trebuie să fie mereu aceleaşi. Doar în acest mod, ele pot fi înţelese întotdeauna corect. Cuvintele există pentru a fi înţelese...
Știați?
Ucraineana se numără printre limbile slavice de est. Este strâns înrudită cu rusa și belarusa. Mai mult de 40 de milioane de oameni vorbesc ucraineana. Este a treia cea mai răspândită limbă slavică după rusă și poloneză. Ucraineana s-a dezvoltat prin jurul sfârșitului de secolului al-XVIII-lea, din dialectul local existent. Un limbaj distinct scris a apărut în acele timpuri, și cu el a venit și literatura. Astăzi, există un număr ridicat de dialecte care se împart în trei mari grupuri. Vocabularul, sintaxa și articularea sunt evocative pentru alte limbi slavice. Asta deoarece limbile slavice au început să se diferențieze între ele relativ târziu. Datorită situației geografice a Ucrainei, limba are și multe influențe poloneze și ruse. Gramatica conține șapte cazuri. Adjectivele ucrainene definesc relațiile dintre oameni și lucruri în mod foarte clar. Un vorbitor e capabil să demonstreze atitudinea sa sau sistemul său de valori în funcție de forma cuvântului. O altă trăsătură a limbii ucrainene e faptul că e foarte melodică. Dacă vă plac limbile care sună melodios, ar trebui să învățați ucraineana!