Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   sq Pastrim shtёpie

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [tetёmbёdhjetё]

Pastrim shtёpie

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. S-t-ёs-t-----htu--. Sot ёshtё e shtunё. S-t ё-h-ё e s-t-n-. ------------------- Sot ёshtё e shtunё. 0
Astăzi avem timp. Sot----i--o-ё. Sot kemi kohё. S-t k-m- k-h-. -------------- Sot kemi kohё. 0
Astăzi curăţăm locuinţa. Sot--a-t---m- -h-----ё. Sot pastrojmё shtёpinё. S-t p-s-r-j-ё s-t-p-n-. ----------------------- Sot pastrojmё shtёpinё. 0
Eu curăţ baia. Un---as-ro--banj-n. Unё pastroj banjon. U-ё p-s-r-j b-n-o-. ------------------- Unё pastroj banjon. 0
Soţul meu spală maşina. Bu-r- ---l-- -a----n. Burri im lan makinёn. B-r-i i- l-n m-k-n-n- --------------------- Burri im lan makinёn. 0
Copiii curăţă bicicletele. F----ёt la--- b--ik-eta-. Fёmijёt lajnё biçikletat. F-m-j-t l-j-ё b-ç-k-e-a-. ------------------------- Fёmijёt lajnё biçikletat. 0
Bunica udă florile. Gjy---- u-it-l--et. Gjyshja ujit lulet. G-y-h-a u-i- l-l-t- ------------------- Gjyshja ujit lulet. 0
Copiii strâng în camera copiilor. F-mij-ё--p-s-----ё--hom-n. Fёmij ёt pastrojnё dhomёn. F-m-j ё- p-s-r-j-ё d-o-ё-. -------------------------- Fёmij ёt pastrojnё dhomёn. 0
Soţul meu îşi strânge pe birou. Bu-ri -- -as-r-n -avo-i-ёn-e-sh-r--it. Burri im pastron tavolinёn e shkrimit. B-r-i i- p-s-r-n t-v-l-n-n e s-k-i-i-. -------------------------------------- Burri im pastron tavolinёn e shkrimit. 0
Eu bag rufele în maşina de spălat. Fu- rro--t -ё--a--tri-e. Fus rrobat nё lavatriçe. F-s r-o-a- n- l-v-t-i-e- ------------------------ Fus rrobat nё lavatriçe. 0
Eu întind rufele. Va--r--b--. Var rrobat. V-r r-o-a-. ----------- Var rrobat. 0
Eu calc rufele. Hek--os rrob-t. Hekuros rrobat. H-k-r-s r-o-a-. --------------- Hekuros rrobat. 0
Ferestrele sunt murdare. Dr---------nё ----is-a. Dritaret janё tё pista. D-i-a-e- j-n- t- p-s-a- ----------------------- Dritaret janё tё pista. 0
Podeaua este murdară. Dysh-m----ё---- --pist-. Dyshemeja ёshtё e pistё. D-s-e-e-a ё-h-ё e p-s-ё- ------------------------ Dyshemeja ёshtё e pistё. 0
Vasele sunt murdare. E--t------t-----a--. Enёt janë të palara. E-ё- j-n- t- p-l-r-. -------------------- Enёt janë të palara. 0
Cine curăţă ferestrele? Kush---l-n d---ar-t? Kush i lan dritaret? K-s- i l-n d-i-a-e-? -------------------- Kush i lan dritaret? 0
Cine aspiră praful? Kush-e --rr-p-------? Kush e merr pluhurin? K-s- e m-r- p-u-u-i-? --------------------- Kush e merr pluhurin? 0
Cine spală vasele? K--- - ----en--? Kush i lan enёt? K-s- i l-n e-ё-? ---------------- Kush i lan enёt? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!