Dicționar de expresii

ro Sport   »   sr Спорт

49 [patruzeci şi nouă]

Sport

Sport

49 [четрдесет и девет]

49 [četrdeset i devet]

Спорт

[Sport]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Practici sport? Б-виш ли--е---орт--? Б____ л_ с_ с_______ Б-в-ш л- с- с-о-т-м- -------------------- Бавиш ли се спортом? 0
Ba--š--i -e s-o--o-? B____ l_ s_ s_______ B-v-š l- s- s-o-t-m- -------------------- Baviš li se sportom?
Da, trebuie să fac mişcare. Да,-м---- се--рет---. Д__ м____ с_ к_______ Д-, м-р-м с- к-е-а-и- --------------------- Да, морам се кретати. 0
D---mora-------et-ti. D__ m____ s_ k_______ D-, m-r-m s- k-e-a-i- --------------------- Da, moram se kretati.
Merg la un club de sport. И-е--- ј---о -п---ско ---ужењ-. И___ у ј____ с_______ у________ И-е- у ј-д-о с-о-т-к- у-р-ж-њ-. ------------------------------- Идем у једно спортско удружење. 0
Idem - -e--o-sp-r-s----dru-----. I___ u j____ s_______ u_________ I-e- u j-d-o s-o-t-k- u-r-ž-n-e- -------------------------------- Idem u jedno sportsko udruženje.
Jucăm fotbal. Ми---рам- -удб-л. М_ и_____ ф______ М- и-р-м- ф-д-а-. ----------------- Ми играмо фудбал. 0
M--i-r--o--u-ba-. M_ i_____ f______ M- i-r-m- f-d-a-. ----------------- Mi igramo fudbal.
Câteodată înotăm. По-ек-д п--в-мо. П______ п_______ П-н-к-д п-и-а-о- ---------------- Понекад пливамо. 0
P------ --i-a--. P______ p_______ P-n-k-d p-i-a-o- ---------------- Ponekad plivamo.
Sau ne plimbăm cu bicicleta. Ил- --зи---биц-кл. И__ в_____ б______ И-и в-з-м- б-ц-к-. ------------------ Или возимо бицикл. 0
I-i-vo-imo--ic-k-. I__ v_____ b______ I-i v-z-m- b-c-k-. ------------------ Ili vozimo bicikl.
În oraşul nostru există un stadion de fotbal. У н-ше--г-------а-ф---ал--и-стадион. У н____ г____ и__ ф________ с_______ У н-ш-м г-а-у и-а ф-д-а-с-и с-а-и-н- ------------------------------------ У нашем граду има фудбалски стадион. 0
U--aš-- -radu-ima-f-db-l-k--st---on. U n____ g____ i__ f________ s_______ U n-š-m g-a-u i-a f-d-a-s-i s-a-i-n- ------------------------------------ U našem gradu ima fudbalski stadion.
Există şi o piscină cu saună. И-а-так--е-- ----н -- с-----. И__ т_____ и б____ с_ с______ И-а т-к-ђ- и б-з-н с- с-у-о-. ----------------------------- Има такође и базен са сауном. 0
I-a ---ođe-i--azen -a-sau-o-. I__ t_____ i b____ s_ s______ I-a t-k-đ- i b-z-n s- s-u-o-. ----------------------------- Ima takođe i bazen sa saunom.
Şi există un teren de golf. И --а т-р-н-----олф. И и__ т____ з_ г____ И и-а т-р-н з- г-л-. -------------------- И има терен за голф. 0
I--m- t---- za-g---. I i__ t____ z_ g____ I i-a t-r-n z- g-l-. -------------------- I ima teren za golf.
Ce este la televizor? Ш-а --а -- ---е-из--и? Ш__ и__ н_ т__________ Ш-а и-а н- т-л-в-з-ј-? ---------------------- Шта има на телевизији? 0
Šta-ima-na t--evi---i? Š__ i__ n_ t__________ Š-a i-a n- t-l-v-z-j-? ---------------------- Šta ima na televiziji?
Tocmai transmit un meci de fotbal. Упра-- -р--е-----------ут-к--ца. У_____ т____ ф________ у________ У-р-в- т-а-е ф-д-а-с-а у-а-м-ц-. -------------------------------- Управо траје фудбалска утакмица. 0
U-r-v--t-aj- --d--l-----t----ca. U_____ t____ f________ u________ U-r-v- t-a-e f-d-a-s-a u-a-m-c-. -------------------------------- Upravo traje fudbalska utakmica.
Echipa germană joacă împotriva celei englezeşti. Н---чк- т-м-иг-а--р-ти- ---л-с-ог. Н______ т__ и___ п_____ е_________ Н-м-ч-и т-м и-р- п-о-и- е-г-е-к-г- ---------------------------------- Немачки тим игра против енглеског. 0
N----k----m----- --oti----g-esko-. N______ t__ i___ p_____ e_________ N-m-č-i t-m i-r- p-o-i- e-g-e-k-g- ---------------------------------- Nemački tim igra protiv engleskog.
Cine câştigă? К---- -обедити? К_ ћ_ п________ К- ћ- п-б-д-т-? --------------- Ко ће победити? 0
Ko-c-e -o--d---? K_ ć_ p________ K- c-e p-b-d-t-? ---------------- Ko će pobediti?
Nu am habar. Н-м-- --ј-а. Н____ п_____ Н-м-м п-ј-а- ------------ Немам појма. 0
Ne-am-p--m-. N____ p_____ N-m-m p-j-a- ------------ Nemam pojma.
Momentan este egal. Тр--ут-- је ---еш-н-. Т_______ ј_ н________ Т-е-у-н- ј- н-р-ш-н-. --------------------- Тренутно је нерешено. 0
Tr--u-n--je--ere-e--. T_______ j_ n________ T-e-u-n- j- n-r-š-n-. --------------------- Trenutno je nerešeno.
Arbitrul este din Belgia. Су--ј- ---из Б---и-е. С_____ ј_ и_ Б_______ С-д-ј- ј- и- Б-л-и-е- --------------------- Судија је из Белгије. 0
Su--ja----i--B---ij-. S_____ j_ i_ B_______ S-d-j- j- i- B-l-i-e- --------------------- Sudija je iz Belgije.
Acum se execută o lovitură de la unsprezece metri. Са-- -е --во-- --да--е-----ц. С___ с_ и_____ ј_____________ С-д- с- и-в-д- ј-д-н-е-т-р-ц- ----------------------------- Сада се изводи једанаестерац. 0
S-da ---iz--di -eda-ae--e-a-. S___ s_ i_____ j_____________ S-d- s- i-v-d- j-d-n-e-t-r-c- ----------------------------- Sada se izvodi jedanaesterac.
Gol! Unu la zero! Г----е-ан--рем--н-ла! Г__ Ј____ п____ н____ Г-! Ј-д-н п-е-а н-л-! --------------------- Го! Један према нула! 0
Go! J-dan p--ma -ul-! G__ J____ p____ n____ G-! J-d-n p-e-a n-l-! --------------------- Go! Jedan prema nula!

Doar cuvintele puternice supravieţuiesc!

Cuvintele rare se modifică mai des decât cuvintele utilizate frecvent. Acest lucru ar putea fi datorat evoluţiei. Genele comune se schimbă mai puţin de-a lungul timpului. Ele sunt mai stabile decât forma lor. Şi se pare că acest lucru este valabil şi în privinţa cuvintelor! Verbele englezeşti au fost examinate în cadrul unui studiu. S-a comparat forma actuală a verbelor cu formele mai vechi. În engleză, cele mai frecvente 10 verbe sunt neregulate. Cea mai mare parte din restul verbelor sunt regulate. Totuşi, în Evul Mediu, majoritatea verbelor erau încă neregulate. Verbele neregulate rare devin verbe regulate. În 300 de ani, limba engleză nu va mai avea practic verbe neregulate. Alte studii arată că limbile sunt selecţionate, ca şi genele. Cercetătorii compară cuvintele cele mai frecvent folosite, din diferite limbi. Ei au ales cuvinte care se aseamănă sau care au chiar aceeaşi semnificaţie. De exemplu, cuvintele water, Wasser,vatten. Aceste cuvinte au aceeaşi rădăcină, din acest motiv se aseamănă. Cum aceste cuvinte sunt importante, sunt folosite frecvent, în fiecare limbă. Astfel, ele au putut să îşi păstreze forma şi să se mai asemene şi astăzi. Cuvintele mai puţin importante se schimbă mai rapid. Mai degrabă, ele sunt înlocuite de alte cuvinte. Acest lucru explică de ce cuvintele rare sunt diferite de la o limbă la alta. Nu se ştie exact de ce cuvintele rare se transformă. Este posibil ca acestea să fie greşit folosite sau pronunţate. Acest lucru este datorat faptului că locutorii nu le cunosc. Dar ar putea fi şi pentru că cele mai importante cuvinte trebuie să fie mereu aceleaşi. Doar în acest mod, ele pot fi înţelese întotdeauna corect. Cuvintele există pentru a fi înţelese...
Știați?
Ucraineana se numără printre limbile slavice de est. Este strâns înrudită cu rusa și belarusa. Mai mult de 40 de milioane de oameni vorbesc ucraineana. Este a treia cea mai răspândită limbă slavică după rusă și poloneză. Ucraineana s-a dezvoltat prin jurul sfârșitului de secolului al-XVIII-lea, din dialectul local existent. Un limbaj distinct scris a apărut în acele timpuri, și cu el a venit și literatura. Astăzi, există un număr ridicat de dialecte care se împart în trei mari grupuri. Vocabularul, sintaxa și articularea sunt evocative pentru alte limbi slavice. Asta deoarece limbile slavice au început să se diferențieze între ele relativ târziu. Datorită situației geografice a Ucrainei, limba are și multe influențe poloneze și ruse. Gramatica conține șapte cazuri. Adjectivele ucrainene definesc relațiile dintre oameni și lucruri în mod foarte clar. Un vorbitor e capabil să demonstreze atitudinea sa sau sistemul său de valori în funcție de forma cuvântului. O altă trăsătură a limbii ucrainene e faptul că e foarte melodică. Dacă vă plac limbile care sună melodios, ar trebui să învățați ucraineana!