Dicționar de expresii

ro Sport   »   sr Спорт

49 [patruzeci şi nouă]

Sport

Sport

49 [четрдесет и девет]

49 [četrdeset i devet]

Спорт

[Sport]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Practici sport? Ба-и- ли-с----о-т--? Б---- л- с- с------- Б-в-ш л- с- с-о-т-м- -------------------- Бавиш ли се спортом? 0
B-v---l--s- --o-t--? B---- l- s- s------- B-v-š l- s- s-o-t-m- -------------------- Baviš li se sportom?
Da, trebuie să fac mişcare. Да,-мор-- -- к-е--ти. Д-- м---- с- к------- Д-, м-р-м с- к-е-а-и- --------------------- Да, морам се кретати. 0
D----or---se--r---t-. D-- m---- s- k------- D-, m-r-m s- k-e-a-i- --------------------- Da, moram se kretati.
Merg la un club de sport. Иде- - једн- с--р-ско--д---е-е. И--- у ј---- с------- у-------- И-е- у ј-д-о с-о-т-к- у-р-ж-њ-. ------------------------------- Идем у једно спортско удружење. 0
Id-m-u--e-no--p--tsko-u--už-n-e. I--- u j---- s------- u--------- I-e- u j-d-o s-o-t-k- u-r-ž-n-e- -------------------------------- Idem u jedno sportsko udruženje.
Jucăm fotbal. М- -гр-мо фудб-л. М- и----- ф------ М- и-р-м- ф-д-а-. ----------------- Ми играмо фудбал. 0
Mi--gra-o-f---al. M- i----- f------ M- i-r-m- f-d-a-. ----------------- Mi igramo fudbal.
Câteodată înotăm. Понек-----ив-мо. П------ п------- П-н-к-д п-и-а-о- ---------------- Понекад пливамо. 0
P--ekad pl---m-. P------ p------- P-n-k-d p-i-a-o- ---------------- Ponekad plivamo.
Sau ne plimbăm cu bicicleta. И-- -ози-о -иц-к-. И-- в----- б------ И-и в-з-м- б-ц-к-. ------------------ Или возимо бицикл. 0
I-i-voz-m--b-cikl. I-- v----- b------ I-i v-z-m- b-c-k-. ------------------ Ili vozimo bicikl.
În oraşul nostru există un stadion de fotbal. У -а--м --аду-и-а фуд--лс-- -т----н. У н---- г---- и-- ф-------- с------- У н-ш-м г-а-у и-а ф-д-а-с-и с-а-и-н- ------------------------------------ У нашем граду има фудбалски стадион. 0
U-na--m -r-du---- --db--s-i-st-d-o-. U n---- g---- i-- f-------- s------- U n-š-m g-a-u i-a f-d-a-s-i s-a-i-n- ------------------------------------ U našem gradu ima fudbalski stadion.
Există şi o piscină cu saună. И---та-ође-и-баз-н--а сауном. И-- т----- и б---- с- с------ И-а т-к-ђ- и б-з-н с- с-у-о-. ----------------------------- Има такође и базен са сауном. 0
Im- tak--e --baze- sa -au--m. I-- t----- i b---- s- s------ I-a t-k-đ- i b-z-n s- s-u-o-. ----------------------------- Ima takođe i bazen sa saunom.
Şi există un teren de golf. И -----ер-н за гол-. И и-- т---- з- г---- И и-а т-р-н з- г-л-. -------------------- И има терен за голф. 0
I i----e-e---a gol-. I i-- t---- z- g---- I i-a t-r-n z- g-l-. -------------------- I ima teren za golf.
Ce este la televizor? Ш-а им- н- -елевиз---? Ш-- и-- н- т---------- Ш-а и-а н- т-л-в-з-ј-? ---------------------- Шта има на телевизији? 0
Š-a -----a-t---v-zi-i? Š-- i-- n- t---------- Š-a i-a n- t-l-v-z-j-? ---------------------- Šta ima na televiziji?
Tocmai transmit un meci de fotbal. Управ- траје --д-а-ск- --акми-а. У----- т---- ф-------- у-------- У-р-в- т-а-е ф-д-а-с-а у-а-м-ц-. -------------------------------- Управо траје фудбалска утакмица. 0
Up---o -ra-- f-dbalsk----akm--a. U----- t---- f-------- u-------- U-r-v- t-a-e f-d-a-s-a u-a-m-c-. -------------------------------- Upravo traje fudbalska utakmica.
Echipa germană joacă împotriva celei englezeşti. Н-ма-ки -и- игра-пр--ив----лес-ог. Н------ т-- и--- п----- е--------- Н-м-ч-и т-м и-р- п-о-и- е-г-е-к-г- ---------------------------------- Немачки тим игра против енглеског. 0
Ne-ač-i--im --r--p-o--v-e-g-e-ko-. N------ t-- i--- p----- e--------- N-m-č-i t-m i-r- p-o-i- e-g-e-k-g- ---------------------------------- Nemački tim igra protiv engleskog.
Cine câştigă? Ко ћ- --бед---? К- ћ- п-------- К- ћ- п-б-д-т-? --------------- Ко ће победити? 0
K----- pob-di--? K- c-- p-------- K- c-e p-b-d-t-? ---------------- Ko će pobediti?
Nu am habar. Нем-м по--а. Н---- п----- Н-м-м п-ј-а- ------------ Немам појма. 0
N-m---p-jm-. N---- p----- N-m-m p-j-a- ------------ Nemam pojma.
Momentan este egal. Т-е-ут-- -е --ре---о. Т------- ј- н-------- Т-е-у-н- ј- н-р-ш-н-. --------------------- Тренутно је нерешено. 0
Tr--utno j- --reše--. T------- j- n-------- T-e-u-n- j- n-r-š-n-. --------------------- Trenutno je nerešeno.
Arbitrul este din Belgia. Су-и---је -- Б-л-и-е. С----- ј- и- Б------- С-д-ј- ј- и- Б-л-и-е- --------------------- Судија је из Белгије. 0
Sudi---je iz Be--i-e. S----- j- i- B------- S-d-j- j- i- B-l-i-e- --------------------- Sudija je iz Belgije.
Acum se execută o lovitură de la unsprezece metri. С----с----води-----наестерац. С--- с- и----- ј------------- С-д- с- и-в-д- ј-д-н-е-т-р-ц- ----------------------------- Сада се изводи једанаестерац. 0
Sad--se i-v--i-j-d---e--er--. S--- s- i----- j------------- S-d- s- i-v-d- j-d-n-e-t-r-c- ----------------------------- Sada se izvodi jedanaesterac.
Gol! Unu la zero! Го! Ј---н п-е---н-л-! Г-- Ј---- п---- н---- Г-! Ј-д-н п-е-а н-л-! --------------------- Го! Један према нула! 0
Go! --d----r--a -ula! G-- J---- p---- n---- G-! J-d-n p-e-a n-l-! --------------------- Go! Jedan prema nula!

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Doar cuvintele puternice supravieţuiesc!

Cuvintele rare se modifică mai des decât cuvintele utilizate frecvent. Acest lucru ar putea fi datorat evoluţiei. Genele comune se schimbă mai puţin de-a lungul timpului. Ele sunt mai stabile decât forma lor. Şi se pare că acest lucru este valabil şi în privinţa cuvintelor! Verbele englezeşti au fost examinate în cadrul unui studiu. S-a comparat forma actuală a verbelor cu formele mai vechi. În engleză, cele mai frecvente 10 verbe sunt neregulate. Cea mai mare parte din restul verbelor sunt regulate. Totuşi, în Evul Mediu, majoritatea verbelor erau încă neregulate. Verbele neregulate rare devin verbe regulate. În 300 de ani, limba engleză nu va mai avea practic verbe neregulate. Alte studii arată că limbile sunt selecţionate, ca şi genele. Cercetătorii compară cuvintele cele mai frecvent folosite, din diferite limbi. Ei au ales cuvinte care se aseamănă sau care au chiar aceeaşi semnificaţie. De exemplu, cuvintele water, Wasser,vatten. Aceste cuvinte au aceeaşi rădăcină, din acest motiv se aseamănă. Cum aceste cuvinte sunt importante, sunt folosite frecvent, în fiecare limbă. Astfel, ele au putut să îşi păstreze forma şi să se mai asemene şi astăzi. Cuvintele mai puţin importante se schimbă mai rapid. Mai degrabă, ele sunt înlocuite de alte cuvinte. Acest lucru explică de ce cuvintele rare sunt diferite de la o limbă la alta. Nu se ştie exact de ce cuvintele rare se transformă. Este posibil ca acestea să fie greşit folosite sau pronunţate. Acest lucru este datorat faptului că locutorii nu le cunosc. Dar ar putea fi şi pentru că cele mai importante cuvinte trebuie să fie mereu aceleaşi. Doar în acest mod, ele pot fi înţelese întotdeauna corect. Cuvintele există pentru a fi înţelese...
Știați?
Ucraineana se numără printre limbile slavice de est. Este strâns înrudită cu rusa și belarusa. Mai mult de 40 de milioane de oameni vorbesc ucraineana. Este a treia cea mai răspândită limbă slavică după rusă și poloneză. Ucraineana s-a dezvoltat prin jurul sfârșitului de secolului al-XVIII-lea, din dialectul local existent. Un limbaj distinct scris a apărut în acele timpuri, și cu el a venit și literatura. Astăzi, există un număr ridicat de dialecte care se împart în trei mari grupuri. Vocabularul, sintaxa și articularea sunt evocative pentru alte limbi slavice. Asta deoarece limbile slavice au început să se diferențieze între ele relativ târziu. Datorită situației geografice a Ucrainei, limba are și multe influențe poloneze și ruse. Gramatica conține șapte cazuri. Adjectivele ucrainene definesc relațiile dintre oameni și lucruri în mod foarte clar. Un vorbitor e capabil să demonstreze atitudinea sa sau sistemul său de valori în funcție de forma cuvântului. O altă trăsătură a limbii ucrainene e faptul că e foarte melodică. Dacă vă plac limbile care sună melodios, ar trebui să învățați ucraineana!