Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   sq Nё aeroport

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [tridhjetёepesё]

Nё aeroport

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. Dua--ё-r--er-o--n---fl-t--im -ёr Athinё. D__ t_ r_______ n__ f_______ p__ A______ D-a t- r-z-r-o- n-ё f-u-u-i- p-r A-h-n-. ---------------------------------------- Dua tё rezervoj njё fluturim pёr Athinё. 0
Este un zbor direct? A ёs--ё---- --u-ur----i-ekt? A ё____ n__ f_______ d______ A ё-h-ё n-ë f-u-u-i- d-r-k-? ---------------------------- A ёshtё një fluturim direkt? 0
Vă rog un loc la geam, nefumători. N-- --nd -fё--d---a------u-s’p--e- -uh--. N__ v___ a___ d________ k_ s______ d_____ N-ё v-n- a-ё- d-i-a-e-, k- s-p-h-t d-h-n- ----------------------------------------- Njё vend afёr dritares, ku s’pihet duhan. 0
Vreau să confirm rezervarea mea. Du--t- --nf-r--j-rez---i---. D__ t_ k________ r__________ D-a t- k-n-i-m-j r-z-r-i-i-. ---------------------------- Dua tё konfirmoj rezervimin. 0
Vreau să anulez rezervarea mea. Dua-t- anullo--re-er-i--n. D__ t_ a______ r__________ D-a t- a-u-l-j r-z-r-i-i-. -------------------------- Dua tё anulloj rezervimin. 0
Vreau să schimb rezervarea mea. D-a-----d--sho--rez--v-min. D__ t_ n_______ r__________ D-a t- n-r-s-o- r-z-r-i-i-. --------------------------- Dua tё ndryshoj rezervimin. 0
Când pleacă următorul avion spre Roma? Kur--iset a-ioni------r------o-ё? K__ n____ a_____ t_____ p__ R____ K-r n-s-t a-i-n- t-e-ё- p-r R-m-? --------------------------------- Kur niset avioni tjetёr pёr Romё? 0
Mai sunt două locuri libere? A ka dh- -y---nd--b--h? A k_ d__ d_ v____ b____ A k- d-e d- v-n-e b-s-? ----------------------- A ka dhe dy vende bosh? 0
Nu, mai avem numai un loc liber. J-, kem--------njё-v-nd-bo-h. J__ k___ v____ n__ v___ b____ J-, k-m- v-t-m n-ё v-n- b-s-. ----------------------------- Jo, kemi vetёm njё vend bosh. 0
Când aterizăm? K-r -o t- ulemi-n- t-kё? K__ d_ t_ u____ n_ t____ K-r d- t- u-e-i n- t-k-? ------------------------ Kur do tё ulemi nё tokё? 0
Când ajungem? Ku--arr-jmё a-je? K__ a______ a____ K-r a-r-j-ё a-j-? ----------------- Kur arrijmё atje? 0
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? Kur-n-s-----tob--- nё---nd-r? K__ n____ a_______ n_ q______ K-r n-s-t a-t-b-s- n- q-n-ё-? ----------------------------- Kur niset autobusi nё qendёr? 0
Acesta este geamantanul dumneavoastră? V-l---j- ju-- ----- -jo? V_______ j___ ё____ k___ V-l-x-j- j-a- ё-h-ё k-o- ------------------------ Valixhja juaj ёshtё kjo? 0
Acesta este geanta dumneavoastră? Çanta-j-a- ё---ё----? Ç____ j___ ё____ k___ Ç-n-a j-a- ё-h-ё k-o- --------------------- Çanta juaj ёshtё kjo? 0
Acesta este bagajul dumneavoastră? B-----i-j-aj ё-h-- ky? B______ j___ ё____ k__ B-g-z-i j-a- ё-h-ё k-? ---------------------- Bagazhi juaj ёshtё ky? 0
Cât bagaj pot lua cu mine? S- ---azh-mu-- -ё-m---? S_ b_____ m___ t_ m____ S- b-g-z- m-n- t- m-r-? ----------------------- Sa bagazh mund tё marr? 0
Douăzeci de kilograme. N-ёzet--i-e. N_____ k____ N-ё-e- k-l-. ------------ Njёzet kile. 0
Ce, numai douăzeci de kilograme? Ç--r-, ve-ё- njё----kil-? Ç_____ v____ n_____ k____ Ç-a-ё- v-t-m n-ё-e- k-l-? ------------------------- Çfarё, vetёm njёzet kile? 0

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.