Dicționar de expresii

ro La bancă   »   sq Nё bankё

60 [şaizeci]

La bancă

La bancă

60 [gjashtёdhjetё]

Nё bankё

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
Doresc să deschid un cont. D-- ----ap--j-----g--i -anka--. D-- t- h-- n-- l------ b------- D-a t- h-p n-ё l-o-a-i b-n-a-e- ------------------------------- Dua tё hap njё llogari bankare. 0
Aici aveţi paşaportul meu. U----ro-i p---a-or--n--im-. U-------- p---------- t---- U-d-ё-o-i p-s-a-o-t-n t-m-. --------------------------- Urdhёroni pashaportёn time. 0
Şi aici este adresa mea. Kj--ё-ht- a-------me. K-- ё---- a----- i--- K-o ё-h-ё a-r-s- i-e- --------------------- Kjo ёshtё adresa ime. 0
Doresc să depun bani în contul meu. Du---ё --p---to- l-kё-nё---o--r-n- ---e. D-- t- d-------- l--- n- l-------- t---- D-a t- d-p-z-t-j l-k- n- l-o-a-i-ё t-m-. ---------------------------------------- Dua tё depozitoj lekё nё llogarinё time. 0
Doresc să ridic bani din contul meu. D----ё----he--le----g--l----r-- ime. D-- t- t----- l--- n-- l------- i--- D-a t- t-r-e- l-k- n-a l-o-a-i- i-e- ------------------------------------ Dua tё tёrheq lekё nga llogaria ime. 0
Doresc să ridic extrasele de cont. D-a -ё m--r ko-jet e l-----i-ё. D-- t- m--- k----- e l--------- D-a t- m-r- k-p-e- e l-o-a-i-ё- ------------------------------- Dua tё marr kopjet e llogarisё. 0
Doresc să încasez un cec de călătorie. D----ё --ye----ё-çe- -d-ёtimi. D-- t- t---- n-- ç-- u-------- D-a t- t-y-j n-ё ç-k u-h-t-m-. ------------------------------ Dua tё thyej njё çek udhёtimi. 0
Cât de mari sunt comisioanele? S--tё -ar-- -a-- t--if-t? S- t- l---- j--- t------- S- t- l-r-a j-n- t-r-f-t- ------------------------- Sa tё larta janё tarifat? 0
Unde trebuie să semnez? K- t- fi-mo-? K- t- f------ K- t- f-r-o-? ------------- Ku tё firmos? 0
Aştept un transfer din Germania. Po -r-- njё---an-f-----nga-Gjer-an--. P- p--- n-- t--------- n-- G--------- P- p-e- n-ё t-a-s-e-t- n-a G-e-m-n-a- ------------------------------------- Po pres njё transfertё nga Gjermania. 0
Aici este numărul meu de cont. Urd-ё--ni---m--- e l-og-ris-. U-------- n----- e l--------- U-d-ё-o-i n-m-i- e l-o-a-i-ё- ----------------------------- Urdhёroni numrin e llogarisё. 0
Au ajuns banii? A-k-ne -bёrr-----l-k-t? A k--- m-------- l----- A k-n- m-ё-r-t-r l-k-t- ----------------------- A kane mbёrritur lekёt? 0
Doresc să schimb aceşti bani. D-a tё -hyej k--- l---. D-- t- t---- k--- l---- D-a t- t-y-j k-t- l-k-. ----------------------- Dua tё thyej kёto lekё. 0
Am nevoie de dolari americani. Mё-----n d-lla-ë---e-ika-. M- d---- d------ a-------- M- d-h-n d-l-a-ë a-e-i-a-. -------------------------- Mё duhen dollarë amerikan. 0
Vă rog să-mi daţi bancnote mici. M----p-i-lekё--ё---gl-,------te-. M- j---- l--- t- v----- j- l----- M- j-p-i l-k- t- v-g-a- j- l-t-m- --------------------------------- Mё jepni lekё tё vogla, ju lutem. 0
Aveţi aici un automat de bani? A----k-tu--d-n-ё -an--ma-? A k- k--- n----- b-------- A k- k-t- n-o-j- b-n-o-a-? -------------------------- A ka kёtu ndonjё bankomat? 0
Câţi bani se pot retrage? S--l-kё-m--- -- --r---ёs-? S- l--- m--- t- t--------- S- l-k- m-n- t- t-r-e-ё-h- -------------------------- Sa lekё mund tё tёrheqёsh? 0
Ce fel de cărţi de credit se pot utiliza? Ç--r----r-a-h ---diti -u-d -ё--ё---rёs-? Ç---- k------ k------ m--- t- p--------- Ç-a-ё k-r-a-h k-e-i-i m-n- t- p-r-o-ё-h- ---------------------------------------- Çfarё kartash krediti mund tё pёrdorёsh? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Există o gramatică universală?

Când învăţăm o limbă străină, îi învăţăm şi gramatica. Asta se întâmplă automat la copiii care învaţă limba maternă. Ei nu îşi dau seama că creierul lor învaţă numeroase reguli diferite. Ei învaţă limba maternă corect încă de la început. Aşa cum există multe limbi, tot aşa există şi multe gramatici. Dar există oare o gramatică universală? Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi de mult timp de această întrebare. Noile studii pot oferi un răspuns. Căci neurologii au făcut o descoperire interesantă. I-au pus pe subiecţi să înveţe reguli de gramatică. Subiecţii erau elevi care învăţau o limbă străină. Ei învăţau japoneza sau italiana. Jumătate din regulile de gramatică au fost inventate. Dar subiecţii nu ştiau asta. După învaţare, elevilor li s-au dat cateva propoziţii. Subiecţii trebuiau să spună dacă propoziţiile erau corecte sau nu. În timp ce faceau exerciţiile, li s-au studiat creierele. Adică, cercetătorii au măsurat activitatea corticală. Astfel, ei puteau să controleze reacţia creierului faţă de propoziţii. Şi se pare că gramatica este recunoscută de creierul nostru. În producerea limbajului, anumite zone ale creierului sunt active. Centrul Broca este unul dintre ele. El se găseşte în emisfera stângă a creierului. Când elevii întâlneau regulile adevărate de gramatică, acesta era foarte activ. Pentru regulile inventate, activitatea scădea foarte mult. Deci este posibil ca regulile de gramatică să aibă aceeaşi bază. Toate ar urmări aceleaşi principii. Iar aceste principii ar fi de la sine înţelese...