Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   sq mё duhet – dua

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [gjashtёdhjetёenёntё]

mё duhet – dua

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. M----he- n-ё-kre-at. M- d---- n-- k------ M- d-h-t n-ё k-e-a-. -------------------- Mё duhet njё krevat. 0
Vreau să dorm. Unё -ua-tё fle. U-- d-- t- f--- U-ё d-a t- f-e- --------------- Unё dua tё fle. 0
Aveţi aici un pat? A -a--jё----v-t-k-t-? A k- n-- k----- k---- A k- n-ё k-e-a- k-t-? --------------------- A ka njё krevat kёtu? 0
Am nevoie de o lampă. M- duhet-n---ll-m--. M- d---- n-- l------ M- d-h-t n-ё l-a-p-. -------------------- Mё duhet njё llampё. 0
Vreau să citesc. Un----a-tё-le-oj. U-- d-- t- l----- U-ё d-a t- l-x-j- ----------------- Unё dua tё lexoj. 0
Aveţi aici o lampă? A--a--jё-l--m---k-tu? A k- n-- l----- k---- A k- n-ё l-a-b- k-t-? --------------------- A ka njё llambё kёtu? 0
Am nevoie de un telefon. M---u--t---ё------o-. M- d---- n-- t------- M- d-h-t n-ё t-l-f-n- --------------------- Mё duhet njё telefon. 0
Vreau să dau un telefon. Du-----m----n--t---f-n. D-- t- m--- n- t------- D-a t- m-r- n- t-l-f-n- ----------------------- Dua tё marr nё telefon. 0
Aveţi aici un telefon? A--a-n-- --l--on k-tu? A k- n-- t------ k---- A k- n-ё t-l-f-n k-t-? ---------------------- A ka njё telefon kёtu? 0
Am nevoie de o cameră foto. M- d--e- njё-k-me--. M- d---- n-- k------ M- d-h-t n-ё k-m-r-. -------------------- Mё duhet njё kamera. 0
Vreau să fotografiez. Du---- f-t----f--. D-- t- f---------- D-a t- f-t-g-a-o-. ------------------ Dua tё fotografoj. 0
Aveţi aici o cameră foto? A -a kёtu nj- --me--? A k- k--- n-- k------ A k- k-t- n-ё k-m-r-? --------------------- A ka kёtu njё kamera? 0
Am nevoie de un calculator. Mё---he- -----o-p-----. M- d---- n-- k--------- M- d-h-t n-ё k-m-j-t-r- ----------------------- Mё duhet njё kompjuter. 0
Vreau să trimit un E-Mail. D----ё -ё-go----- e--ai-. D-- t- d----- n-- e------ D-a t- d-r-o- n-ё e-m-i-. ------------------------- Dua tё dёrgoj njё e-mail. 0
Aveţi aici un calculator? A--do-het-nj- --m--uter -ёt-? A n------ n-- k-------- k---- A n-o-h-t n-ё k-m-j-t-r k-t-? ----------------------------- A ndodhet njё kompjuter kёtu? 0
Îmi trebuie un pix. M- d---t n-ё -t---l-ps. M- d---- n-- s--------- M- d-h-t n-ё s-i-o-a-s- ----------------------- Mё duhet njё stilolaps. 0
Vreau să scriu ceva. Dua-t- -hk-u-j ---k-. D-- t- s------ d----- D-a t- s-k-u-j d-ç-a- --------------------- Dua tё shkruaj diçka. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? A-k---ё---njё-cop- let-r--he nj--s-i--lap-? A k- k--- n-- c--- l---- d-- n-- s--------- A k- k-t- n-ё c-p- l-t-r d-e n-ё s-i-o-a-s- ------------------------------------------- A ka kёtu njё copё letёr dhe njё stilolaps? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...