Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   sq Pjesёt e trupit

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [pesёdhjetёetetё]

Pjesёt e trupit

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
Desenez un om. Po ----t-j --ё -ur-ё. P- v------ n-- b----- P- v-z-t-j n-ё b-r-ё- --------------------- Po vizatoj njё burrё. 0
Mai întâi capul. N- ---li--kokё-. N- f----- k----- N- f-l-i- k-k-n- ---------------- Nё fillim kokёn. 0
Omul poartă o pălărie. B---i -b-n-njё ka-e--. B---- m--- n-- k------ B-r-i m-a- n-ё k-p-l-. ---------------------- Burri mban njё kapele. 0
Părul nu se vede. Nu--i --ken f--k--. N-- i d---- f------ N-k i d-k-n f-o-ё-. ------------------- Nuk i duken flokёt. 0
Şi nici urechile nu se văd. Nuk-i-du--n-edhe ves--t. N-- i d---- e--- v------ N-k i d-k-n e-h- v-s-ё-. ------------------------ Nuk i duken edhe veshёt. 0
Nici spatele nu se vede. E--e k--riz- --- --d-ket. E--- k------ n-- i d----- E-h- k-r-i-i n-k i d-k-t- ------------------------- Edhe kurrizi nuk i duket. 0
Desenez ochii şi gura. U-- -----v---t----ytё-dh- -o-ёn. U-- p- i v------ s--- d-- g----- U-ё p- i v-z-t-j s-t- d-e g-j-n- -------------------------------- Unё po i vizatoj sytё dhe gojёn. 0
Omul dansează şi râde. Bu-r---ёr-en--he qes-. B---- k----- d-- q---- B-r-i k-r-e- d-e q-s-. ---------------------- Burri kёrcen dhe qesh. 0
Omul are un nas lung. Bur-i-k--njё -un-ё-t--gj--ё. B---- k- n-- h---- t- g----- B-r-i k- n-ё h-n-ё t- g-a-ё- ---------------------------- Burri ka njё hundё tё gjatё. 0
Ţine un baston în mâini. A- --a---jё--hkop -- -u-r. A- m--- n-- s---- n- d---- A- m-a- n-ё s-k-p n- d-a-. -------------------------- Ai mban njё shkop nё duar. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. A- m-----h- -jё-s-al- nё--a-ё. A- m--- d-- n-- s---- n- q---- A- m-a- d-e n-ё s-a-l n- q-f-. ------------------------------ Ai mban dhe njё shall nё qafё. 0
Este iarnă şi este frig. Ёsht- -im-- --e fto--ё. Ё---- d---- d-- f------ Ё-h-ё d-m-r d-e f-o-t-. ----------------------- Ёshtё dimёr dhe ftohtё. 0
Braţele sunt puternice. K--h-- i -a -ё -u--sh-m. K----- i k- t- f-------- K-a-ё- i k- t- f-q-s-ё-. ------------------------ Krahёt i ka tё fuqishёm. 0
Şi picioarele sunt puternice. E-h- kё--ёt-i ka--ё-f--i---e. E--- k----- i k- t- f-------- E-h- k-m-ё- i k- t- f-q-s-m-. ----------------------------- Edhe kёmbёt i ka tё fuqishme. 0
Omul este din zăpadă. Burri-----ё p----b---. B---- ё---- p--- b---- B-r-i ё-h-ё p-e- b-r-. ---------------------- Burri ёshtё prej bore. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. A----k ka---s--r-p---a---n- -he p-ll-o. A- n-- k- v----- p--------- d-- p------ A- n-k k- v-s-u- p-n-a-l-n- d-e p-l-t-. --------------------------------------- Ai nuk ka veshur pantallona dhe pallto. 0
Dar omului nu-i este frig. P----u-r- nu- k---t----. P-- b---- n-- k- f------ P-r b-r-i n-k k- f-o-t-. ------------------------ Por burri nuk ka ftohtё. 0
Este un om de zăpadă. A--ё-h-ё -jё-nj----prej--ore. A- ё---- n-- n---- p--- b---- A- ё-h-ё n-ё n-e-i p-e- b-r-. ----------------------------- Ai ёshtё njё njeri prej bore. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...