Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   hr nešto zamoliti

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [sedamdeset i četiri]

nešto zamoliti

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? Mo-e-e-li -i oš------ko-u? M----- l- m- o------ k---- M-ž-t- l- m- o-i-a-i k-s-? -------------------------- Možete li mi ošišati kosu? 0
Nu prea scurt, vă rog. Ne --e---tk----o--m. N- p--------- m----- N- p-e-r-t-o- m-l-m- -------------------- Ne prekratko, molim. 0
Ceva mai scurt, vă rog. Mal- k-aće,--oli-. M--- k----- m----- M-l- k-a-e- m-l-m- ------------------ Malo kraće, molim. 0
Puteţi developa pozele? Mo--te ---raz---i -otog----j-? M----- l- r------ f----------- M-ž-t- l- r-z-i-i f-t-g-a-i-e- ------------------------------ Možete li razviti fotografije? 0
Pozele sunt pe CD. F--ogra--je-s- -- -D--. F---------- s- n- C---- F-t-g-a-i-e s- n- C---. ----------------------- Fotografije su na CD-u. 0
Pozele sunt în aparatul foto. Fot-g-a-i-- -u u-k--er-. F---------- s- u k------ F-t-g-a-i-e s- u k-m-r-. ------------------------ Fotografije su u kameri. 0
Îmi puteţi repara ceasul? Mo------i -o----iti-s-t? M----- l- p-------- s--- M-ž-t- l- p-p-a-i-i s-t- ------------------------ Možete li popraviti sat? 0
Sticla este spartă. St-kl- je pol-ml-e--. S----- j- p---------- S-a-l- j- p-l-m-j-n-. --------------------- Staklo je polomljeno. 0
Bateria este goală. Bateri-a-j---r--na. B------- j- p------ B-t-r-j- j- p-a-n-. ------------------- Baterija je prazna. 0
Îmi puteţi călca cămaşa? Mo--te-li-o-la--ti--o-ulju? M----- l- o------- k------- M-ž-t- l- o-l-č-t- k-š-l-u- --------------------------- Možete li oglačati košulju? 0
Îmi puteţi curăţa pantalonii? M----e--- oč--ti-- hl---? M----- l- o------- h----- M-ž-t- l- o-i-t-t- h-a-e- ------------------------- Možete li očistiti hlače? 0
Îmi puteţi repara pantofii? M------l- p----viti ---ele? M----- l- p-------- c------ M-ž-t- l- p-p-a-i-i c-p-l-? --------------------------- Možete li popraviti cipele? 0
Îmi daţi vă rog un foc? M-žete--i -i -a---vat-e? M----- l- m- d--- v----- M-ž-t- l- m- d-t- v-t-e- ------------------------ Možete li mi dati vatre? 0
Aveţi chibrite sau o brichetă? I-a-- l---ib-ce-i-- u-a-j-č? I---- l- š----- i-- u------- I-a-e l- š-b-c- i-i u-a-j-č- ---------------------------- Imate li šibice ili upaljač? 0
Aveţi o scrumieră? I-at- -- pepe-j---? I---- l- p--------- I-a-e l- p-p-l-a-u- ------------------- Imate li pepeljaru? 0
Fumaţi ţigări? P---te--- -ig--e? P----- l- c------ P-š-t- l- c-g-r-? ----------------- Pušite li cigare? 0
Fumaţi ţigarete? Pu--t- li ci--re--? P----- l- c-------- P-š-t- l- c-g-r-t-? ------------------- Pušite li cigarete? 0
Fumaţi pipă? Pu-i----i l---? P----- l- l---- P-š-t- l- l-l-? --------------- Pušite li lulu? 0

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.