Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   hr Dijelovi tijela

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [pedeset i osam]

Dijelovi tijela

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Desenez un om. Crt-m-mušk-rc-. C---- m-------- C-t-m m-š-a-c-. --------------- Crtam muškarca. 0
Mai întâi capul. P--o --avu. P--- g----- P-v- g-a-u- ----------- Prvo glavu. 0
Omul poartă o pălărie. M--k-r-c-no-i---š--. M------- n--- š----- M-š-a-a- n-s- š-š-r- -------------------- Muškarac nosi šešir. 0
Părul nu se vede. Kos- ----e vidi. K--- s- n- v---- K-s- s- n- v-d-. ---------------- Kosa se ne vidi. 0
Şi nici urechile nu se văd. U-- ---ta-ođ----- -i-e. U-- s- t------ n- v---- U-i s- t-k-đ-r n- v-d-. ----------------------- Uši se također ne vide. 0
Nici spatele nu se vede. L-đ- -- -ak--er n----de. L--- s- t------ n- v---- L-đ- s- t-k-đ-r n- v-d-. ------------------------ Leđa se također ne vide. 0
Desenez ochii şi gura. Cr--m --i-- ust-. C---- o-- i u---- C-t-m o-i i u-t-. ----------------- Crtam oči i usta. 0
Omul dansează şi râde. M-škarac pl--e i----je-se. M------- p---- i s---- s-- M-š-a-a- p-e-e i s-i-e s-. -------------------------- Muškarac pleše i smije se. 0
Omul are un nas lung. Mu----a- im--d-g---s. M------- i-- d-- n--- M-š-a-a- i-a d-g n-s- --------------------- Muškarac ima dug nos. 0
Ţine un baston în mâini. O--n-s---tap ---uk-ma. O- n--- š--- u r------ O- n-s- š-a- u r-k-m-. ---------------------- On nosi štap u rukama. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. On n-si-----l --o-vr---. O- n--- i š-- o-- v----- O- n-s- i š-l o-o v-a-a- ------------------------ On nosi i šal oko vrata. 0
Este iarnă şi este frig. Zi-a -e-i -ladn--je. Z--- j- i h----- j-- Z-m- j- i h-a-n- j-. -------------------- Zima je i hladno je. 0
Braţele sunt puternice. R-ke--- -a--. R--- s- j---- R-k- s- j-k-. ------------- Ruke su jake. 0
Şi picioarele sunt puternice. Noge s--t--ođ-----ke. N--- s- t------ j---- N-g- s- t-k-đ-r j-k-. --------------------- Noge su također jake. 0
Omul este din zăpadă. Muš---ac j-----sn-----. M------- j- o- s------- M-š-a-a- j- o- s-i-e-a- ----------------------- Muškarac je od snijega. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. On ----os- h-ače----a--t. O- n- n--- h---- i k----- O- n- n-s- h-a-e i k-p-t- ------------------------- On ne nosi hlače i kaput. 0
Dar omului nu-i este frig. Al--mu--ka------ ne --rz---. A-- m-------- s- n- s------- A-i m-š-k-r-c s- n- s-r-a-a- ---------------------------- Ali mušakarac se ne smrzava. 0
Este un om de zăpadă. On -e---jegović. O- j- s--------- O- j- s-j-g-v-ć- ---------------- On je snjegović. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...