Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   hr Godišnja doba i vrijeme

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [šesnaest]

Godišnja doba i vrijeme

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Ovo su-g--iš-ja-do-a: O__ s_ g_______ d____ O-o s- g-d-š-j- d-b-: --------------------- Ovo su godišnja doba: 0
primăvara, vara, P--lj-će, --et-, P________ l_____ P-o-j-ć-, l-e-o- ---------------- Proljeće, ljeto, 0
toamna şi iarna. j---n i z---. j____ i z____ j-s-n i z-m-. ------------- jesen i zima. 0
Vara este fierbinte. L-eto ---v---e. L____ j_ v_____ L-e-o j- v-u-e- --------------- Ljeto je vruće. 0
Vara bate soarele. L---- -----s-nce. L____ s___ s_____ L-e-i s-j- s-n-e- ----------------- Ljeti sija sunce. 0
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Ljet----d- i-emo-šeta-i. L____ r___ i____ š______ L-e-i r-d- i-e-o š-t-t-. ------------------------ Ljeti rado idemo šetati. 0
Iarna este rece. Z--- -e-hl-dna. Z___ j_ h______ Z-m- j- h-a-n-. --------------- Zima je hladna. 0
Iarna ninge sau plouă. Z--i p--a--nij-g i-i-k---. Z___ p___ s_____ i__ k____ Z-m- p-d- s-i-e- i-i k-š-. -------------------------- Zimi pada snijeg ili kiša. 0
Iarna stăm cu plăcere acasă. Zi-i ---- ostaje-o-dom-. Z___ r___ o_______ d____ Z-m- r-d- o-t-j-m- d-m-. ------------------------ Zimi rado ostajemo doma. 0
Este rece. H---no-j-. H_____ j__ H-a-n- j-. ---------- Hladno je. 0
Plouă. P--------. P___ k____ P-d- k-š-. ---------- Pada kiša. 0
Bate vântul. V-etrovito --. V_________ j__ V-e-r-v-t- j-. -------------- Vjetrovito je. 0
Este cald. Toplo -e. T____ j__ T-p-o j-. --------- Toplo je. 0
Este însorit. Sunča-o -e. S______ j__ S-n-a-o j-. ----------- Sunčano je. 0
Este senin. Ve--o-je. V____ j__ V-d-o j-. --------- Vedro je. 0
Cum este astăzi vremea? K-kvo j---ri-eme --nas? K____ j_ v______ d_____ K-k-o j- v-i-e-e d-n-s- ----------------------- Kakvo je vrijeme danas? 0
Astăzi este rece. D-na-----h-adno. D____ j_ h______ D-n-s j- h-a-n-. ---------------- Danas je hladno. 0
Astăzi este cald. Da--s -e-to-l-. D____ j_ t_____ D-n-s j- t-p-o- --------------- Danas je toplo. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Croată (1-100) MP3 Croată (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.