Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 3   »   hr Veznici 3

96 [nouăzeci şi şase]

Conjuncţii 3

Conjuncţii 3

96 [devedeset i šest]

Veznici 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Mă trezesc imediat ce sună ceasul deşteptător. J---s-aj-- --m-bu-il-c- z--v--i. J- u------ č-- b------- z------- J- u-t-j-m č-m b-d-l-c- z-z-o-i- -------------------------------- Ja ustajem čim budilica zazvoni. 0
Obosesc imediat ce trebuie să învăţ. Po-ta--m um-ra- čim-m-ram --i-i. P------- u----- č-- m---- u----- P-s-a-e- u-o-a- č-m m-r-m u-i-i- -------------------------------- Postanem umoran čim moram učiti. 0
Încetez să mai lucrez imediat ce am împlinit 60 de ani. P--st-------diti-či----p-ni- 60. P-------- r----- č-- n------ 6-- P-e-t-j-m r-d-t- č-m n-p-n-m 6-. -------------------------------- Prestajem raditi čim napunim 60. 0
Când sunaţi? Ka---će-e----vati? K--- ć--- n------- K-d- ć-t- n-z-a-i- ------------------ Kada ćete nazvati? 0
Imediat ce am un moment de timp. Č---b-d-m imao /-im-l--trenut-- ---bo---g --e-ena. Č-- b---- i--- / i---- t------- s-------- v------- Č-m b-d-m i-a- / i-a-a t-e-u-a- s-o-o-n-g v-e-e-a- -------------------------------------------------- Čim budem imao / imala trenutak slobodnog vremena. 0
El sună imediat ce are puţin timp. N--v---će-č-- -u-----ao ne----v-e-e--. N----- ć- č-- b--- i--- n---- v------- N-z-a- ć- č-m b-d- i-a- n-š-o v-e-e-a- -------------------------------------- Nazvat će čim bude imao nešto vremena. 0
Cât timp veţi lucra? Kol--o d-go-ć----ra----? K----- d--- ć--- r------ K-l-k- d-g- ć-t- r-d-t-? ------------------------ Koliko dugo ćete raditi? 0
Voi lucra atâta timp cât pot. R--i--ć--dok-b--e- m---o /---gl-. R---- ć- d-- b---- m---- / m----- R-d-t ć- d-k b-d-m m-g-o / m-g-a- --------------------------------- Radit ću dok budem mogao / mogla. 0
Voi lucra atâta timp cât sunt sănătos. Radit------- --d-m z---v - --ra--. R---- ć- d-- b---- z---- / z------ R-d-t ć- d-k b-d-m z-r-v / z-r-v-. ---------------------------------- Radit ću dok budem zdrav / zdrava. 0
El stă în pat în loc să lucreze. On--e-- u ---vetu-um---t--d- ra--. O- l--- u k------ u------ d- r---- O- l-ž- u k-e-e-u u-j-s-o d- r-d-. ---------------------------------- On leži u krevetu umjesto da radi. 0
Ea citeşte ziarul în loc să gătească. Ona č-t- --vine um-es-o da --ha. O-- č--- n----- u------ d- k---- O-a č-t- n-v-n- u-j-s-o d- k-h-. -------------------------------- Ona čita novine umjesto da kuha. 0
Stă în cârciumă, în loc să meargă acasă. O- sj-d- u--rč-i --j--to----i----u--. O- s---- u k---- u------ d- i-- k---- O- s-e-i u k-č-i u-j-s-o d- i-e k-ć-. ------------------------------------- On sjedi u krčmi umjesto da ide kući. 0
Din câte ştiu, locuieşte aici. Kol--o -a-z------- s-anuje--v-je. K----- j- z---- o- s------ o----- K-l-k- j- z-a-, o- s-a-u-e o-d-e- --------------------------------- Koliko ja znam, on stanuje ovdje. 0
Din câte ştiu, soţia lui este bolnavă. Koli-o -- znam, ----ov----n- ------esna. K----- j- z---- n------ ž--- j- b------- K-l-k- j- z-a-, n-e-o-a ž-n- j- b-l-s-a- ---------------------------------------- Koliko ja znam, njegova žena je bolesna. 0
Din câte ştiu, este şomer. K-l--o-j- z-am,------ n-za---l--. K----- j- z---- o- j- n---------- K-l-k- j- z-a-, o- j- n-z-p-s-e-. --------------------------------- Koliko ja znam, on je nezaposlen. 0
Nu m-am trezit la timp, altfel aş fi fost punctual. P-e--a--o-sa-- inače -ih-bi---oč-n. P-------- s--- i---- b-- b-- t----- P-e-p-v-o s-m- i-a-e b-h b-o t-č-n- ----------------------------------- Prespavao sam, inače bih bio točan. 0
Am pierdut autobuzul, altfel aş fi fost punctual. P-------o sa- -----u-- ----- bi- --- toč--. P-------- s-- a------- i---- b-- b-- t----- P-o-u-t-o s-m a-t-b-s- i-a-e b-h b-o t-č-n- ------------------------------------------- Propustio sam autobus, inače bih bio točan. 0
Nu am găsit drumul, altfel aş fi fost punctual. Nis-m-n--ao -------a---b-- --o----an. N---- n---- p--- i---- b-- b-- t----- N-s-m n-š-o p-t- i-a-e b-h b-o t-č-n- ------------------------------------- Nisam našao put, inače bih bio točan. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi matematică

Gândirea şi limba formează un tot. Ele se influenţează reciproc. Structurile lingvistice influenţează structurile gândirii noastre. De exemplu, în multe limbi nu există cuvinte pentru numere. Locutorii nu înţeleg conceptul numerelor. Totuşi, matematica şi limbajul funcţionează împreună. Structurile gramaticale şi matematice sunt deseori asemănătoare. Unii cercetători cred că ele sunt procesate în acelaşi fel. Ei cred că centrul lingvistic este responsabil şi de matematică. El ar putea ajuta creierul să efectueze calcule. Dar studiile recente au ajuns la alte rezultate. Ele arată că matematica este procesată de creier fără ajutorul limbajului. Cercetătorii au studiat trei oameni. Creierul acestor persoane a fost lezat. Iar centrul lingvistic a fost şi el deteriorat. Aceşti oameni aveau mari dificultăţi în a vorbi. Ei nu puteau formula propoziţii simple. Ei nu puteau înţelege nici cuvintele. După testul de limbă, ei trebuiau să rezolve probleme de matematică. Unele dintre acestea erau foarte complexe. Chiar şi aşa, subiecţii au reuşit să rezolve testele. Rezultatul acestui studiu este foarte interesant. Acesta arată că matematica nu este codificată alături de cuvinte. E posibil ca limba şi matematica să aibă aceeaşi bază. Amândouă sunt procesate de acelaşi centru. Dar matematica nu trebuie mai întâi să fie tradusă în limbă. Probabil că limba şi matematica se dezvoltă împreună. Atunci când creierul este suficient de dezvoltat, ele sunt separate.