Dicționar de expresii
Trecut 4 »
Prošlost 4
-
RO Română
-
ar Arabă
nl Neerlandeză
de Germană
EN Engleză (US)
en Engleză (UK)
es Spaniolă
fr Franceză
ja Japoneză
pt Portugheză (PT)
PT Portugheză (BR)
zh Chineză (Simplificată)
ad Adyghe
af Afrikaans
am Amharică
be Bielorusă
bg Bulgară
-
bn Bengali
bs Bosniacă
ca Catalană
cs Cehă
da Daneză
el Greacă
eo Esperanto
et Estonă
fa Persană
fi Finlandeză
he Ebraică
hi Hindi
hu Maghiară
id Indoneziană
it Italiană
ka Gruzină
-
kn Kannada
ko Coreeană
ku Kurdă (Kurmanji)
ky Kârgâză
lt Lituaniană
lv Letonă
mk Macedoneană
mr Marathi
no Norvegiană
pa Punjabi
pl Poloneză
ro Română
ru Rusă
sk Slovacă
sl slovenă
sq Albaneză
-
sr Sârbă
sv Suedeză
ta Tamilă
te Telugu
th Thailandeză
ti Tigrină
tl Tagalog
tr Turcă
uk Ucraineană
ur Urdu
vi Vietnameză
-
-
HR Croată
-
ar Arabă
nl Neerlandeză
de Germană
EN Engleză (US)
en Engleză (UK)
es Spaniolă
fr Franceză
ja Japoneză
pt Portugheză (PT)
PT Portugheză (BR)
zh Chineză (Simplificată)
ad Adyghe
af Afrikaans
am Amharică
be Bielorusă
bg Bulgară
-
bn Bengali
bs Bosniacă
ca Catalană
cs Cehă
da Daneză
el Greacă
eo Esperanto
et Estonă
fa Persană
fi Finlandeză
he Ebraică
hi Hindi
hr Croată
hu Maghiară
id Indoneziană
it Italiană
-
ka Gruzină
kn Kannada
ko Coreeană
ku Kurdă (Kurmanji)
ky Kârgâză
lt Lituaniană
lv Letonă
mk Macedoneană
mr Marathi
no Norvegiană
pa Punjabi
pl Poloneză
ru Rusă
sk Slovacă
sl slovenă
sq Albaneză
-
sr Sârbă
sv Suedeză
ta Tamilă
te Telugu
th Thailandeză
ti Tigrină
tl Tagalog
tr Turcă
uk Ucraineană
ur Urdu
vi Vietnameză
-
-
Lecții
-
001 - Persoane 002 - Familia 003 - A face cunoştinţă 004 - La şcoală 005 - Ţări şi limbi 006 - Citit şi scris 007 - Numere 008 - Ora 009 - Zilele săptămânii 010 - Ieri – azi – mâine 011 - Lunile 012 - Băuturi 013 - Activităţi 014 - Culori 015 - Fructe şi alimente 016 - Anotimpuri şi vreme 017 - În casă 018 - Curăţenia în casă 019 - În bucătărie 020 - Small talk 1 021 - Small talk 2 022 - Small talk 3 023 - Învăţarea limbilor străine 024 - Întâlnire 025 - În oraş026 - În natură 027 - În hotel – sosirea 028 - În hotel – reclamaţii 029 - La restaurant 1 030 - La restaurant 2 031 - La restaurant 3 032 - La restaurant 4 033 - În gară 034 - În tren 035 - La aeroport 036 - Transport public local 037 - La drum 038 - În taxi 039 - Pană auto 040 - Indicaţii de drum 041 - Orientare 042 - Vizitarea oraşului 043 - La gradina zoologică 044 - Să ieşi seara în oraş 045 - La cinematograf 046 - La discotecă 047 - Pregătiri de vacanţă 048 - Activităţi de vacanţă 049 - Sport 050 - La piscină051 - A face comisioane 052 - La magazin 053 - Magazine 054 - Cumpărături 055 - Muncă 056 - Sentimente 057 - La medic 058 - Părţile corpului omenesc 059 - La poştă 060 - La bancă 061 - Numere ordinale 062 - Să pui întrebări 1 063 - Să pui întrebări 2 064 - Negaţie 1 065 - Negaţie 2 066 - Pronume posesiv 1 067 - Pronume posesive 2 068 - mare – mic 069 - „a avea nevoie – a vrea” 070 - „a dori” ceva 071 - „a vrea” ceva 072 - „a trebui” ceva 073 - „a avea voie” ceva 074 - a „cere” ceva 075 - a „argumenta” ceva 1076 - a „argumenta” ceva 2 077 - a „argumenta” ceva 3 078 - Adjective 1 079 - Adjective 2 080 - Adjective 3 081 - Trecut 1 082 - Trecut 2 083 - Trecut 3 084 - Trecut 4 085 - Întrebări – Trecut 1 086 - Întrebări – Trecut 2 087 - Trecutul verbelor modale 1 088 - Trecutul cu verbe modale 2 089 - Imperativ 1 090 - Imperativ 2 091 - Propoziţii secundare cu că 1 092 - Propoziţii secundare cu că 2 093 - Propoziţii scundare cu sau 094 - Conjuncţii 1 095 - Conjuncţii 2 096 - Conjuncţii 3 097 - Conjuncţii 4 098 - Conjuncţii duble 099 - Genitiv 100 - Adverbe
-
- Cumpără cartea
- Anterior
- Următorul
- MP3
- A -
- A
- A+
84 [optzeci şi patru]
Trecut 4

84 [osamdeset i četiri]
Română | Croată | Joaca Mai mult |
a citi | či---i čitati 0 | + |
Am citit. | Či--- / č----- s--. Čitao / čitala sam. 0 | + |
Am citit tot romanul. | Pr------ s-- c----- r----. Pročitao sam cijeli roman. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Am citit tot romanul.Pročitao sam cijeli roman. |
a înţelege | ra------i razumjeti 0 | + |
Am înţeles. | Ra----- / r-------- s--. Razumio / razumjela sam. 0 | + |
Am înţeles tot textul. | Ra----- / r-------- s-- c----- t----. Razumio / razumjela sam cijeli tekst. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Am înţeles tot textul.Razumio / razumjela sam cijeli tekst. |
a răspunde | od-------i odgovoriti 0 | + |
Am răspuns. | Od------- / o--------- s--. Odgovorio / odgovorila sam. 0 | + |
Am răspuns la toate întrebările. | Od------- / o--------- s-- n- s-- p------. Odgovorio / odgovorila sam na sva pitanja. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Am răspuns la toate întrebările.Odgovorio / odgovorila sam na sva pitanja. |
Ştiu asta – am ştiut asta. | Zn-- t- – t- s-- z--- / z----. Znam to – to sam znao / znala. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Ştiu asta – am ştiut asta.Znam to – to sam znao / znala. |
Scriu asta – am scris asta. | Pi--- t- – t- s-- p---- / p-----. Pišem to – to sam pisao / pisala. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Scriu asta – am scris asta.Pišem to – to sam pisao / pisala. |
Aud asta – am auzit asta. | Ču--- t- – t- s-- č-- / č---. Čujem to – to sam čuo / čula. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Aud asta – am auzit asta.Čujem to – to sam čuo / čula. |
Iau asta – am luat asta. | Uz---- t- – t- s-- u--- / u----. Uzimam to – to sam uzeo / uzela. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Iau asta – am luat asta.Uzimam to – to sam uzeo / uzela. |
Aduc asta – am adus asta. | Do----- t- – t- s-- d---- / d-------. Donosim to – to sam donio / donijela. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Aduc asta – am adus asta.Donosim to – to sam donio / donijela. |
Cumpăr asta – am cumpărat asta. | Ku----- t- – t- s-- k---- / k-----. Kupujem to – to sam kupio / kupila. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Cumpăr asta – am cumpărat asta.Kupujem to – to sam kupio / kupila. |
Aştept asta – am aşteptat asta. | Oč------ t- – t- s-- o------- / o--------. Očekujem to – to sam očekivao / očekivala. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Aştept asta – am aşteptat asta.Očekujem to – to sam očekivao / očekivala. |
Explic asta – am explicat asta. | Ob--------- t- – t- s-- o------- / o--------. Objašnjavam to – to sam objasnio / objasnila. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Explic asta – am explicat asta.Objašnjavam to – to sam objasnio / objasnila. |
Cunosc asta – am cunoscut asta. | Po------ t- – t- s-- p------- / p--------. Poznajem to – to sam poznavao / poznavala. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Cunosc asta – am cunoscut asta.Poznajem to – to sam poznavao / poznavala. |
Nu a fost găsit niciun videoclip!
Cuvintele negative nu sunt traduse în limba maternă.
În timp ce citesc, multilingvii traduc în limba lor maternă, inconştient. Asta se întâmplă automat, cititorii nu îşi dau seama. Creierul nostru funcţionează ca un traducător simultan. Dar nu traduce chiar tot! Un studiu a demonstrat că un filtru interior apare în creierul nostru. Acest filtru decide ce trebuie tradus. Şi se pare că acesta ignoră anumite cuvinte. Cuvintele negative nu sunt traduse în limba maternă. Pentru experimentul lor, cercetătorii au ales vorbitori nativi de limba chineză. Toţi subiecţii vorbeau engleza ca a doua limbă. Ei trebuiau să evalueze diferite cuvinte englezeşti. Cuvintele aveau diferite conţinuturi emoţionale. Era vorba de termeni pozitivi, negativi sau neutri. În timp ce ei citeau cuvintele, creierul le-a fost examinat. Adică, cercetătorii le-au măsurat activitatea electrică a creierului. Astfel, ei au putut studia cum lucrează creierul. Anumite semnale erau transmise când cuvintele erau traduse. Ele dovedesc că creierul este activ. Dar pentru cuvintele negative, subiecţii n-au avut activitate. Au fost traduse doar cuvintele pozitive şi neutre. Cercetătorii nu ştiu încă de ce se întămplă aşa. Teoretic, creierul ar trebui să traducă toate cuvintele, fără excepţii. Dar e posibil ca filtrul să verifice rapid fiecare cuvânt. El este analizat în timp ce este citit în limba străină. Dacă un cuvânt este negativ, memoria est blocată. Cu alte cuvinte, nu se poate gândi la acel cuvânt în limba sa maternă. Oamenii pot reacţiona foarte uşor la cuvinte. Probabil, creierul vrea să-i protejeze de şocuri emoţionale...