Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   hr Na aerodromu

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [trideset i pet]

Na aerodromu

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. H--o /-Ht---a-b-h---z-r-------le---a -te-u. H___ / H_____ b__ r__________ l__ z_ A_____ H-i- / H-j-l- b-h r-z-r-i-a-i l-t z- A-e-u- ------------------------------------------- Htio / Htjela bih rezervirati let za Atenu. 0
Este un zbor direct? Da--i ---t- iz-ava- -e-? D_ l_ j_ t_ i______ l___ D- l- j- t- i-r-v-n l-t- ------------------------ Da li je to izravan let? 0
Vă rog un loc la geam, nefumători. Mo-i-------o-d--pr---ra, za -epušače. M____ m_____ d_ p_______ z_ n________ M-l-m m-e-t- d- p-o-o-a- z- n-p-š-č-. ------------------------------------- Molim mjesto do prozora, za nepušače. 0
Vreau să confirm rezervarea mea. H-io-/-h-jel- bi--potvrd-t- svoju re-e-vaci-u. H___ / h_____ b__ p________ s____ r___________ H-i- / h-j-l- b-h p-t-r-i-i s-o-u r-z-r-a-i-u- ---------------------------------------------- Htio / htjela bih potvrditi svoju rezervaciju. 0
Vreau să anulez rezervarea mea. Ht-- /---j-la--ih-s--rnir--i-svo----e-e-vacij-. H___ / h_____ b__ s_________ s____ r___________ H-i- / h-j-l- b-h s-o-n-r-t- s-o-u r-z-r-a-i-u- ----------------------------------------------- Htio / htjela bih stornirati svoju rezervaciju. 0
Vreau să schimb rezervarea mea. Ht-o - --je-a-b-- --o-ij---t-----j- rez--v-ci--. H___ / h_____ b__ p__________ s____ r___________ H-i- / h-j-l- b-h p-o-i-e-i-i s-o-u r-z-r-a-i-u- ------------------------------------------------ Htio / htjela bih promijeniti svoju rezervaciju. 0
Când pleacă următorul avion spre Roma? K--- p-l---će-----deć- --ak-p----za-R-m? K___ p_______ s_______ z________ z_ R___ K-d- p-l-j-ć- s-j-d-ć- z-a-o-l-v z- R-m- ---------------------------------------- Kada polijeće sljedeći zrakoplov za Rim? 0
Mai sunt două locuri libere? J-s- -- ---bod---još-dva -jest-? J___ l_ s_______ j__ d__ m______ J-s- l- s-o-o-n- j-š d-a m-e-t-? -------------------------------- Jesu li slobodna još dva mjesta? 0
Nu, mai avem numai un loc liber. N-,--------oš-samo--ed-o--l-b--n----e-t-. N__ i____ j__ s___ j____ s_______ m______ N-, i-a-o j-š s-m- j-d-o s-o-o-n- m-e-t-. ----------------------------------------- Ne, imamo još samo jedno slobodno mjesto. 0
Când aterizăm? K--a --ijećemo? K___ s_________ K-d- s-i-e-e-o- --------------- Kada slijećemo? 0
Când ajungem? K--- s----am-? K___ s__ t____ K-d- s-o t-m-? -------------- Kada smo tamo? 0
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? Kada ---i-a-----s---c-n-ar---a--? K___ v___ a______ u c_____ g_____ K-d- v-z- a-t-b-s u c-n-a- g-a-a- --------------------------------- Kada vozi autobus u centar grada? 0
Acesta este geamantanul dumneavoastră? D- -- -- ---Va-----e-? D_ l_ j_ t_ V__ k_____ D- l- j- t- V-š k-f-r- ---------------------- Da li je to Vaš kofer? 0
Acesta este geanta dumneavoastră? D--li ---to----a -o-ba? D_ l_ j_ t_ V___ t_____ D- l- j- t- V-š- t-r-a- ----------------------- Da li je to Vaša torba? 0
Acesta este bagajul dumneavoastră? Da--i -e--o----a--r---a--? D_ l_ j_ t_ V___ p________ D- l- j- t- V-š- p-t-j-g-? -------------------------- Da li je to Vaša prtljaga? 0
Cât bagaj pot lua cu mine? Kolik--pr--jag----gu--on-j-t-? K_____ p_______ m___ p________ K-l-k- p-t-j-g- m-g- p-n-j-t-? ------------------------------ Koliko prtljaga mogu ponijeti? 0
Douăzeci de kilograme. D-----e- ---a. D_______ k____ D-a-e-e- k-l-. -------------- Dvadeset kila. 0
Ce, numai douăzeci de kilograme? Št-- -a-- d-a--set ----? Š___ s___ d_______ k____ Š-o- s-m- d-a-e-e- k-l-? ------------------------ Što, samo dvadeset kila? 0

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.