Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   lt reikėti — norėti

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [šešiasdešimt devyni]

reikėti — norėti

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. M-n-reik-a-lovos. M-- r----- l----- M-n r-i-i- l-v-s- ----------------- Man reikia lovos. 0
Vreau să dorm. (-----o-i---ieg-. (--- n---- m----- (-š- n-r-u m-e-o- ----------------- (Aš) noriu miego. 0
Aveţi aici un pat? A- č-a -r- l-va? A- č-- y-- l---- A- č-a y-a l-v-? ---------------- Ar čia yra lova? 0
Am nevoie de o lampă. Ma- -ei--- ---p--. M-- r----- l------ M-n r-i-i- l-m-o-. ------------------ Man reikia lempos. 0
Vreau să citesc. (-š) -or-u-skai-y-i. (--- n---- s-------- (-š- n-r-u s-a-t-t-. -------------------- (Aš) noriu skaityti. 0
Aveţi aici o lampă? Ar --- -ra -e-p-? A- č-- y-- l----- A- č-a y-a l-m-a- ----------------- Ar čia yra lempa? 0
Am nevoie de un telefon. M-- r----- -elef-no. M-- r----- t-------- M-n r-i-i- t-l-f-n-. -------------------- Man reikia telefono. 0
Vreau să dau un telefon. (A------i--pa-kamb--t-. (--- n---- p----------- (-š- n-r-u p-s-a-b-n-i- ----------------------- (Aš) noriu paskambinti. 0
Aveţi aici un telefon? Ar -ia -r--tel-fon--? A- č-- y-- t--------- A- č-a y-a t-l-f-n-s- --------------------- Ar čia yra telefonas? 0
Am nevoie de o cameră foto. M-n re--i--k-mer-s --f-to--a-a--. M-- r----- k------ / f----------- M-n r-i-i- k-m-r-s / f-t-a-a-a-o- --------------------------------- Man reikia kameros / fotoaparato. 0
Vreau să fotografiez. (Aš- no----f-t---a-u-ti. (--- n---- f------------ (-š- n-r-u f-t-g-a-u-t-. ------------------------ (Aš) noriu fotografuoti. 0
Aveţi aici o cameră foto? Ar čia yra -a-e-a - --t-ap-ratas? A- č-- y-- k----- / f------------ A- č-a y-a k-m-r- / f-t-a-a-a-a-? --------------------------------- Ar čia yra kamera / fotoaparatas? 0
Am nevoie de un calculator. Ma--reiki- ---pi---r--. M-- r----- k----------- M-n r-i-i- k-m-i-t-r-o- ----------------------- Man reikia kompiuterio. 0
Vreau să trimit un E-Mail. (-š- n--iu---s-ų-t- --e-tr-ni-- -aiš--. (--- n---- p------- e---------- l------ (-š- n-r-u p-s-ų-t- e-e-t-o-i-į l-i-k-. --------------------------------------- (Aš) noriu pasiųsti elektroninį laišką. 0
Aveţi aici un calculator? A---ia--r--k-m-i-t--is? A- č-- y-- k----------- A- č-a y-a k-m-i-t-r-s- ----------------------- Ar čia yra kompiuteris? 0
Îmi trebuie un pix. Ma- reik-----------o. M-- r----- š--------- M-n r-i-i- š-a-i-u-o- --------------------- Man reikia šratinuko. 0
Vreau să scriu ceva. (--) nor---k-i-k- --ra-yti. (--- n---- k-- k- p-------- (-š- n-r-u k-i k- p-r-š-t-. --------------------------- (Aš) noriu kai ką parašyti. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? A---ia--ra--ap---popier---- -r-š-at--u-a-? A- č-- y-- l---- p--------- i- š---------- A- č-a y-a l-p-s p-p-e-i-u- i- š-a-i-u-a-? ------------------------------------------ Ar čia yra lapas popieriaus ir šratinukas? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...