Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   lt ką mėgti / ko norėti

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [septyniasdešimt]

ką mėgti / ko norėti

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Ar n--------- r-----? Ar norėtumėte rūkyti? 0
Doriţi să dansaţi? Ar n--------- š----? Ar norėtumėte šokti? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Ar n--------- p-------------? Ar norėtumėte pasivaikščioti? 0
Vreau să fumez. (A-) n------- r-----. (Aš) norėčiau rūkyti. 0
Vrei o ţigară? Ar n------ c--------? Ar norėtum cigaretės? 0
El vrea un foc. Ji- n----- u-----. Jis norėtų ugnies. 0
Doresc să beau ceva. (A-) n------- k- n--- i------. (Aš) norėčiau ko nors išgerti. 0
Doresc să mănânc ceva. (A-) n------- k- n--- v------. (Aš) norėčiau ko nors valgyti. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. (A-) n------- t------ p-------. (Aš) norėčiau truputį pailsėti. 0
Doresc să vă întreb ceva. (A-) n------- J--- k-- k- p--------. (Aš) norėčiau Jūsų kai ko paklausti. 0
Doresc să vă rog ceva. (A-) n------- J--- k-- k- p--------. (Aš) norėčiau Jūsų kai ko paprašyti. 0
Doresc să vă invit la ceva. (A-) n------- J-- k-- k-- p--------. (Aš) norėčiau Jus kai kur pakviesti. 0
Ce doriţi vă rog? Pr----- k- n---------? Prašau, ko norėtumėte? 0
Doriţi o cafea? Ar n--------- p------- k----? Ar norėtumėte puodelio kavos? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? O g-- v------ (n---------) a------? O gal verčiau (norėtumėte) arbatos? 0
Vrem să mergem acasă. (M--) n------- v------- n---. (Mes) norėtume važiuoti namo. 0
Vreţi un taxi? Ar n--------- v------- t----? Ar norėtumėte važiuoti taksi? 0
Ei vor să dea un telefon. Ji- n----- p----------. Jie norėtų paskambinti. 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.