Dicționar de expresii

ro a „argumenta” ceva 1   »   lt ką pagrįsti 1

75 [şaptezeci şi cinci]

a „argumenta” ceva 1

a „argumenta” ceva 1

75 [septyniasdešimt penki]

ką pagrįsti 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
De ce nu veniţi? Ko-ėl n---ein-t-? Kodėl neateinate? K-d-l n-a-e-n-t-? ----------------- Kodėl neateinate? 0
Vremea este aşa de rea. Or-s ---s-b----s. Oras toks blogas. O-a- t-k- b-o-a-. ----------------- Oras toks blogas. 0
Nu vin pentru că este vremea aşa de rea. (Aš- n--t-isi-,---s or-s toks--log--. (Aš) neateisiu, nes oras toks blogas. (-š- n-a-e-s-u- n-s o-a- t-k- b-o-a-. ------------------------------------- (Aš) neateisiu, nes oras toks blogas. 0
De ce nu vine? K---- ji---ea----a? Kodėl jis neateina? K-d-l j-s n-a-e-n-? ------------------- Kodėl jis neateina? 0
El nu este invitat. J---e-vi--ė. Jo nekvietė. J- n-k-i-t-. ------------ Jo nekvietė. 0
El nu vine pentru că nu este invitat. J-s --a---s---e- ---n-----tė. Jis neateis, nes jo nekvietė. J-s n-a-e-s- n-s j- n-k-i-t-. ----------------------------- Jis neateis, nes jo nekvietė. 0
De ce nu vii? K-dė---- -----i-i? Kodėl tu neateini? K-d-l t- n-a-e-n-? ------------------ Kodėl tu neateini? 0
Nu am timp. (A-) -etu-iu la-ko. (Aš) neturiu laiko. (-š- n-t-r-u l-i-o- ------------------- (Aš) neturiu laiko. 0
Nu vin pentru că nu am timp. (--)---atei-u- -es -etu--u laiko. (Aš) neateinu, nes neturiu laiko. (-š- n-a-e-n-, n-s n-t-r-u l-i-o- --------------------------------- (Aš) neateinu, nes neturiu laiko. 0
De ce nu rămâi? Ko-ė- nepa-i--ek-? Kodėl nepasilieki? K-d-l n-p-s-l-e-i- ------------------ Kodėl nepasilieki? 0
Mai trebuie să lucrez. (Aš) dar t-----dirb--. (Aš) dar turiu dirbti. (-š- d-r t-r-u d-r-t-. ---------------------- (Aš) dar turiu dirbti. 0
Nu rămân pentru că mai trebuie să lucrez. (A-)-ne------e-u, nes-----turi- d----i. (Aš) nepasilieku, nes dar turiu dirbti. (-š- n-p-s-l-e-u- n-s d-r t-r-u d-r-t-. --------------------------------------- (Aš) nepasilieku, nes dar turiu dirbti. 0
De ce plecaţi deja? K-dėl (jū---ja- iš-in-t-? Kodėl (jūs) jau išeinate? K-d-l (-ū-) j-u i-e-n-t-? ------------------------- Kodėl (jūs) jau išeinate? 0
Sunt obosit. A- p----gęs ------. Aš pavargęs / -usi. A- p-v-r-ę- / --s-. ------------------- Aš pavargęs / -usi. 0
Plec pentru că sunt obosit. (Aš)-i--inu- -es-es- ------ęs /-----. (Aš) išeinu, nes esu pavargęs / -usi. (-š- i-e-n-, n-s e-u p-v-r-ę- / --s-. ------------------------------------- (Aš) išeinu, nes esu pavargęs / -usi. 0
De ce plecaţi deja? K---l ----)-j-u iš-a-iu-j-te? Kodėl (jūs) jau išvažiuojate? K-d-l (-ū-) j-u i-v-ž-u-j-t-? ----------------------------- Kodėl (jūs) jau išvažiuojate? 0
Este deja târziu. J-u--ėl-. Jau vėlu. J-u v-l-. --------- Jau vėlu. 0
Plec pentru că deja este târziu. (-š)-išva---o----n-- -au ---u. (Aš) išvažiuoju, nes jau vėlu. (-š- i-v-ž-u-j-, n-s j-u v-l-. ------------------------------ (Aš) išvažiuoju, nes jau vėlu. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă = emoţională, limba străină = raţională ?

Când învăţăm limbi străine, ne stimulăm creierul. Gândirea noastră se schimbă în timp ce invăţăm. Devenim mai creativi şi mai flexibili. Gândirea complexă are loc mai uşor la persoanele multilingve. Memoria este exersată prin învăţare. Cu cât învăţăm mai mult, cu atât memoria funcţionează mai bine. Persoanele care au învăţat mai multe limbi, învaţă alte lucruri mult mai repede. Se se pot concentra mai mult timp asupra unui lucru. Iată de ce acestea pot rezolva probleme mult mai repede. Persoanele multilingve pot, de asemenea, să ia decizii mult mai uşor. Dar modul în care iau decizii depinde şi de limbă. Limba în care gândim ne influenţează deciziile. Psihologii au examinat mai mulţi subiecţi. Toţi subiecţii erau bilingvi. Mai vorbeau încă o limbă pe lângă cea maternă. Subiecţii trebuiau să răspundă la o întrebare. Era vorba despre cum rezolvau o problemă. Subiecţii trebuiau să aleagă între două opţiuni. Una dintre ele era mai riscantă decât cealaltă. Persoanele examinate trebuiau să răspundă la întrebare în cele două limbi. Şi răspunsurile se schimbau când limbile se schimbau! Când vorbeau limba maternă, subiecţii alegeau riscul. Dar când vorbeau limba străină, luau decizii mai sigure. După această experienţă, subiecţii trebuiau să facă pariuri. Aici, s-a constatat o diferenţă clară. Când foloseau limba străină, erau mai raţionali. Cercetătorii cred că ne concentrăm mai mult când vine vorba de limba străină. Şi asta se întâmplă pentru că luăm deciziile raţional, nu emoţional.