Dicționar de expresii

ro La restaurant 2   »   ca Al restaurant 2

30 [treizeci]

La restaurant 2

La restaurant 2

30 [trenta]

Al restaurant 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Catalană Joaca Mai mult
Un suc de mere, vă rog. U- -u---e poma, si----pl-u. U_ s__ d_ p____ s_ u_ p____ U- s-c d- p-m-, s- u- p-a-. --------------------------- Un suc de poma, si us plau. 0
O limonadă, vă rog. U------mo-a-a- -- us-p---. U__ l_________ s_ u_ p____ U-a l-i-o-a-a- s- u- p-a-. -------------------------- Una llimonada, si us plau. 0
Un suc de roşii, vă rog. U- -uc d--t----u--,-si us --a-. U_ s__ d_ t________ s_ u_ p____ U- s-c d- t-m-q-e-, s- u- p-a-. ------------------------------- Un suc de tomàquet, si us plau. 0
Aş dori un pahar cu vin roşu. M---rad-ria-u-- -o----e-----egr-. M__________ u__ c___ d_ v_ n_____ M-a-r-d-r-a u-a c-p- d- v- n-g-e- --------------------------------- M’agradaria una copa de vi negre. 0
Aş dori un pahar cu vin alb. M-ag--da--a -n--c--a-d---- ---n-. M__________ u__ c___ d_ v_ b_____ M-a-r-d-r-a u-a c-p- d- v- b-a-c- --------------------------------- M’agradaria una copa de vi blanc. 0
Aş dori o sticlă de şampanie. M’-gr-----a-u-- a---l-- de--a--an-. M__________ u__ a______ d_ x_______ M-a-r-d-r-a u-a a-p-l-a d- x-m-a-y- ----------------------------------- M’agradaria una ampolla de xampany. 0
Îţi place peştele? T’-gr--a el-pe--? T_______ e_ p____ T-a-r-d- e- p-i-? ----------------- T’agrada el peix? 0
Îţi place carnea de vită? T--gr-----a-ca-n? T_______ l_ c____ T-a-r-d- l- c-r-? ----------------- T’agrada la carn? 0
Îţi place carnea de porc? T’agrada -l-p--c? T_______ e_ p____ T-a-r-d- e- p-r-? ----------------- T’agrada el porc? 0
Aş dori ceva fără carne. De-i-j-ri---- p-at---n-- --rn. D_________ u_ p___ s____ c____ D-s-t-a-i- u- p-a- s-n-e c-r-. ------------------------------ Desitjaria un plat sense carn. 0
Aş dori un platou de legume. D-s-----ia u--p--t d- ver--res. D_________ u_ p___ d_ v________ D-s-t-a-i- u- p-a- d- v-r-u-e-. ------------------------------- Desitjaria un plat de verdures. 0
Aş dori ceva ce nu durează mult. M’a--a-a-ia --a c--- -u- -o --igui ---r---em--. M__________ u__ c___ q__ n_ t_____ g____ t_____ M-a-r-d-r-a u-a c-s- q-e n- t-i-u- g-i-e t-m-s- ----------------------------------------------- M’agradaria una cosa que no trigui gaire temps. 0
Doriţi cu orez? Vo-----m-any-ment---a----? V__ a____________ d_______ V-l a-o-p-n-a-e-t d-a-r-s- -------------------------- Vol acompanyament d’arròs? 0
Doriţi cu paste? V-l-a-o----yament -e------ /----eus? V__ a____________ d_ p____ / f______ V-l a-o-p-n-a-e-t d- p-s-a / f-d-u-? ------------------------------------ Vol acompanyament de pasta / fideus? 0
Doriţi cu cartofi? V-l--com--nyam-nt--e p-tates? V__ a____________ d_ p_______ V-l a-o-p-n-a-e-t d- p-t-t-s- ----------------------------- Vol acompanyament de patates? 0
Asta nu-mi place. (Aix---no-m’---ad-. (_____ n_ m________ (-i-ò- n- m-a-r-d-. ------------------- (Això) no m’agrada. 0
Mâncarea este rece. E- -enj---e-t- f-ed. E_ m_____ e___ f____ E- m-n-a- e-t- f-e-. -------------------- El menjar està fred. 0
Nu asta am comandat. A-----o -- el --- -- ----n-t. A___ n_ é_ e_ q__ h_ d_______ A-x- n- é- e- q-e h- d-m-n-t- ----------------------------- Això no és el que he demanat. 0

Limbă şi publicitate

Publicitatea reprezintă o formă particulată de comunicare. Ea vrea să stabilească contactul între producători şi clienţi. Ca orice mijloc de comunicare, ea are o lungă istorie. Încă din Antichitate, exista publicitate pentru oamenii politici şi pentru taverne. Limbajul publicitar foloseşte elemente specifice retoricii. Pentru că acesta are un scop, este aşadar o comunicare planificată. Şi vizează atragerea atenţiei noastre, suscitarea interesului. Dar mai întâi de toate, vizează să stârnească dorinţa de a obţine şi de a cumpăra produsul. Iată de ce limbajul publicitar este foarte simplu, în majoritatea cazurilor. Sunt folosite doar câteva cuvinte şi sloganuri simple. Astfel, în memoria noastră trebuie să se imprime uşor conţinutul mesajului. Anumite tipuri de cuvinte, cum sunt adjectivele sau superlativele, sunt foarte frecvente. Ele descriu produsul într-o manieră avantajoasă. Limbajul publicitar este, de cele mai multe ori, pozitiv. Ceea ce este interesant este faptul că acest limbaj este întotdeauna influenţat de cultură. Adică, limbajul publicitar ne spune foarte multe despre societatăţi. În numeroase ţări, cuvinte precum ‘frumuseţe’ şi ‘tinereţe’ sunt dominante. Cuvintele ‘viitor’ şi ‘siguranţă’ sunt şi ele foarte frecvente. Engleza este populară mai ales în societăţile occidentale. Engleza are o imagine modernă şi occidentală. De aceea, se potriveşte bine produselor tehnice. Termenii proveniţi din limbile romanice reprezintă plăcerea şi pasiunea. Sunt folosiţi în mod voluntar pentru alimente şi cosmetice. Folosirea dialectului serveşte la sublinierea valorilor, cum sunt pământul natal şi tradiţia. Numele produselor sunt adesea neologisme, cuvinte nou inventate. De cele mai multe ori, ele nu au o semnificaţie, ci doar o sonoritate agreabilă. Dar anumite nume de produse pot face carieră! Numele unui aspirator a devenit chiar verb: to hoover !
Știați?
Olandeza este membră a grupului de limbi vest-germanice. Aceasta înseamnă că limba este înrudită cu germana și engleza. Olandeza este limba nativă a aproape 25 de milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Olanda și Belgia. Olandeza este vorbită în Indonezia și Suriname. Aceasta se datorează faptului că Olanda a fost o putere colonială. Ca rezultat, olandeza formează baza pentru mai multe limbi creole. Chiar și afrikaans, vorbită în Africa de Sud, își are originea în olandeză. Este cea mai tânără verigă din lanțul limbilor germanice. Olandeza este distinctivă și prin faptul că conține foarte multe cuvinte din alte limbi. În trecut, franceza a avut o foarte mare influență asupra limbii. Cuvintele germane au fost adoptate cu ușurință. Și foarte mulți termeni englezi și-au făcut loc, în ultimele secole. Din cauza aceasta, unii se tem că olandeza va dispărea complet în viitor.