Dicționar de expresii

ro La restaurant 2   »   ad Рестораным 2

30 [treizeci]

La restaurant 2

La restaurant 2

30 [щэкIы]

30 [shhjekIy]

Рестораным 2

[Restoranym 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Adyghe Joaca Mai mult
Un suc de mere, vă rog. З- мыI-рыс---- х-----э. З- м---------- х------- З- м-I-р-с-п-, х-у-т-э- ----------------------- Зы мыIэрысэпс, хъущтмэ. 0
Z----Ijery-j---, h--hhtm-e. Z- m------------ h--------- Z- m-I-e-y-j-p-, h-s-h-m-e- --------------------------- Zy myIjerysjeps, hushhtmje.
O limonadă, vă rog. Зы-л------,-х-----э. З- л------- х------- З- л-м-н-д- х-у-т-э- -------------------- Зы лимонад, хъущтмэ. 0
Zy--imon--- hu-h-tm-e. Z- l------- h--------- Z- l-m-n-d- h-s-h-m-e- ---------------------- Zy limonad, hushhtmje.
Un suc de roşii, vă rog. Зы-том-т--с,--ъущт-э. З- т-------- х------- З- т-м-т-п-, х-у-т-э- --------------------- Зы томатыпс, хъущтмэ. 0
Zy tom-ty--, h-shht---. Z- t-------- h--------- Z- t-m-t-p-, h-s-h-m-e- ----------------------- Zy tomatyps, hushhtmje.
Aş dori un pahar cu vin roşu. С--сэ--пл-ыб-ъ- ---ай. С- с----------- с----- С- с-н-п-ъ-б-ъ- с-ф-й- ---------------------- Сэ сэнэплъыбжъэ сыфай. 0
Sje-s---jepl-bzhj- s--aj. S-- s------------- s----- S-e s-e-j-p-y-z-j- s-f-j- ------------------------- Sje sjenjeplybzhje syfaj.
Aş dori un pahar cu vin alb. С- --н----ж-- ----й. С- с--------- с----- С- с-н-ф-б-ъ- с-ф-й- -------------------- Сэ сэнэфыбжъэ сыфай. 0
Sj--s-----fyb--j- -yfaj. S-- s------------ s----- S-e s-e-j-f-b-h-e s-f-j- ------------------------ Sje sjenjefybzhje syfaj.
Aş dori o sticlă de şampanie. Сэ шам-----э ---э--б с-фа-. С- ш-------- б------ с----- С- ш-м-а-с-э б-ш-р-б с-ф-й- --------------------------- Сэ шампанскэ бэшэрэб сыфай. 0
S-e ----p--s--- b-esh--rjeb s--a-. S-- s---------- b---------- s----- S-e s-a-p-n-k-e b-e-h-e-j-b s-f-j- ---------------------------------- Sje shampanskje bjeshjerjeb syfaj.
Îţi place peştele? П-эж-ые--и--а-а? П------ у------- П-э-ъ-е у-к-а-а- ---------------- Пцэжъые уикIаса? 0
P-jezhye--i-I-sa? P------- u------- P-j-z-y- u-k-a-a- ----------------- Pcjezhye uikIasa?
Îţi place carnea de vită? Былы--л-р-уик-аса? Б-------- у------- Б-л-м-л-р у-к-а-а- ------------------ Былымылыр уикIаса? 0
B--y--l-r-u--I--a? B-------- u------- B-l-m-l-r u-k-a-a- ------------------ Bylymylyr uikIasa?
Îţi place carnea de porc? К-о--р ----аса? К----- у------- К-о-ы- у-к-а-а- --------------- Къолыр уикIаса? 0
Ko----uikI---? K---- u------- K-l-r u-k-a-a- -------------- Kolyr uikIasa?
Aş dori ceva fără carne. Сэ--ы ---ы--э--зы-ор--с-ф--. С- л- х------- з----- с----- С- л- х-м-л-э- з-г-р- с-ф-й- ---------------------------- Сэ лы хэмылъэу зыгорэ сыфай. 0
Sje--y--j----j-u zygorj- syfaj. S-- l- h-------- z------ s----- S-e l- h-e-y-j-u z-g-r-e s-f-j- ------------------------------- Sje ly hjemyljeu zygorje syfaj.
Aş dori un platou de legume. Сэ -эт--ык--эхэл---а--- г--эм сы-а-. С- х------------- л---- г---- с----- С- х-т-р-к-з-х-л- л-г-э г-р-м с-ф-й- ------------------------------------ Сэ хэтэрыкIзэхэлъ лагъэ горэм сыфай. 0
S-e---e-jer-kIz-e-j-l---g-- -o-j-- syfa-. S-- h---------------- l---- g----- s----- S-e h-e-j-r-k-z-e-j-l l-g-e g-r-e- s-f-j- ----------------------------------------- Sje hjetjerykIzjehjel lagje gorjem syfaj.
Aş dori ceva ce nu durează mult. Сэ шI-хэу -----ры-хъ--т-го-эм сы-а-. С- ш----- х------ х---- г---- с----- С- ш-э-э- х-а-ы-ы х-у-т г-р-м с-ф-й- ------------------------------------ Сэ шIэхэу хьазыры хъущт горэм сыфай. 0
S-e----jehj-u---az-r- hu--ht---r-em syfa-. S-- s-------- h------ h----- g----- s----- S-e s-I-e-j-u h-a-y-y h-s-h- g-r-e- s-f-j- ------------------------------------------ Sje shIjehjeu h'azyry hushht gorjem syfaj.
Doriţi cu orez? Мы- пынд--г--ъэу -ф--? М-- п---- г----- у---- М-щ п-н-ж г-л-э- у-а-? ---------------------- Мыщ пындж голъэу уфая? 0
M---- p-nd-h go-j-u-ufa--? M---- p----- g----- u----- M-s-h p-n-z- g-l-e- u-a-a- -------------------------- Myshh pyndzh goljeu ufaja?
Doriţi cu paste? М-----ьа-- --л--у ---я? М-- т----- г----- у---- М-щ т-ь-ц- г-л-э- у-а-? ----------------------- Мыщ тхьацу голъэу уфая? 0
My-h--t-'-c-----j-u ----a? M---- t----- g----- u----- M-s-h t-'-c- g-l-e- u-a-a- -------------------------- Myshh th'acu goljeu ufaja?
Doriţi cu cartofi? Мы- -а-т-шкэ---лъэ- у-ая? М-- к------- г----- у---- М-щ к-р-о-к- г-л-э- у-а-? ------------------------- Мыщ картошкэ голъэу уфая? 0
Myshh-k--t-shkj- go--eu -faj-? M---- k--------- g----- u----- M-s-h k-r-o-h-j- g-l-e- u-a-a- ------------------------------ Myshh kartoshkje goljeu ufaja?
Asta nu-mi place. Мыр ----эп. М-- г------ М-р г-х-э-. ----------- Мыр гохьэп. 0
My--goh'j--. M-- g------- M-r g-h-j-p- ------------ Myr goh'jep.
Mâncarea este rece. Ш-ын-р-чъыI-. Ш----- ч----- Ш-ы-ы- ч-ы-э- ------------- Шхыныр чъыIэ. 0
Shhynyr ch---e. S------ c------ S-h-n-r c-y-j-. --------------- Shhynyr chyIje.
Nu asta am comandat. Мыр---сэ -ъ-с-ахь-н-у--Iог-агъ--. М---- с- к----------- с---------- М-р-п с- к-ы-ф-х-ы-э- с-о-ъ-г-э-. --------------------------------- Мырэп сэ къысфахьынэу сIогъагъэр. 0
M---ep s-e-k-sf--'----u-s---a--er. M----- s-- k----------- s--------- M-r-e- s-e k-s-a-'-n-e- s-o-a-j-r- ---------------------------------- Myrjep sje kysfah'ynjeu sIogagjer.

Limbă şi publicitate

Publicitatea reprezintă o formă particulată de comunicare. Ea vrea să stabilească contactul între producători şi clienţi. Ca orice mijloc de comunicare, ea are o lungă istorie. Încă din Antichitate, exista publicitate pentru oamenii politici şi pentru taverne. Limbajul publicitar foloseşte elemente specifice retoricii. Pentru că acesta are un scop, este aşadar o comunicare planificată. Şi vizează atragerea atenţiei noastre, suscitarea interesului. Dar mai întâi de toate, vizează să stârnească dorinţa de a obţine şi de a cumpăra produsul. Iată de ce limbajul publicitar este foarte simplu, în majoritatea cazurilor. Sunt folosite doar câteva cuvinte şi sloganuri simple. Astfel, în memoria noastră trebuie să se imprime uşor conţinutul mesajului. Anumite tipuri de cuvinte, cum sunt adjectivele sau superlativele, sunt foarte frecvente. Ele descriu produsul într-o manieră avantajoasă. Limbajul publicitar este, de cele mai multe ori, pozitiv. Ceea ce este interesant este faptul că acest limbaj este întotdeauna influenţat de cultură. Adică, limbajul publicitar ne spune foarte multe despre societatăţi. În numeroase ţări, cuvinte precum ‘frumuseţe’ şi ‘tinereţe’ sunt dominante. Cuvintele ‘viitor’ şi ‘siguranţă’ sunt şi ele foarte frecvente. Engleza este populară mai ales în societăţile occidentale. Engleza are o imagine modernă şi occidentală. De aceea, se potriveşte bine produselor tehnice. Termenii proveniţi din limbile romanice reprezintă plăcerea şi pasiunea. Sunt folosiţi în mod voluntar pentru alimente şi cosmetice. Folosirea dialectului serveşte la sublinierea valorilor, cum sunt pământul natal şi tradiţia. Numele produselor sunt adesea neologisme, cuvinte nou inventate. De cele mai multe ori, ele nu au o semnificaţie, ci doar o sonoritate agreabilă. Dar anumite nume de produse pot face carieră! Numele unui aspirator a devenit chiar verb: to hoover !
Știați?
Olandeza este membră a grupului de limbi vest-germanice. Aceasta înseamnă că limba este înrudită cu germana și engleza. Olandeza este limba nativă a aproape 25 de milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Olanda și Belgia. Olandeza este vorbită în Indonezia și Suriname. Aceasta se datorează faptului că Olanda a fost o putere colonială. Ca rezultat, olandeza formează baza pentru mai multe limbi creole. Chiar și afrikaans, vorbită în Africa de Sud, își are originea în olandeză. Este cea mai tânără verigă din lanțul limbilor germanice. Olandeza este distinctivă și prin faptul că conține foarte multe cuvinte din alte limbi. În trecut, franceza a avut o foarte mare influență asupra limbii. Cuvintele germane au fost adoptate cu ușurință. Și foarte mulți termeni englezi și-au făcut loc, în ultimele secole. Din cauza aceasta, unii se tem că olandeza va dispărea complet în viitor.