Dicționar de expresii

ro La restaurant 2   »   be У рэстаране 2

30 [treizeci]

La restaurant 2

La restaurant 2

30 [трыццаць]

30 [trytstsats’]

У рэстаране 2

[U restarane 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Un suc de mere, vă rog. К--- -----,----ян-- я-л-ч-а---сок-! К--- л----- ш------ я-------- с---- К-л- л-с-а- ш-л-н-у я-л-ч-а-а с-к-! ----------------------------------- Калі ласка, шклянку яблычнага соку! 0
Ka-і-l-sk---shkl--nk- yablyc--a-----k-! K--- l----- s-------- y---------- s---- K-l- l-s-a- s-k-y-n-u y-b-y-h-a-a s-k-! --------------------------------------- Kalі laska, shklyanku yablychnaga soku!
O limonadă, vă rog. К----лас--- --ля-ку-лі--на-у! К--- л----- ш------ л-------- К-л- л-с-а- ш-л-н-у л-м-н-д-! ----------------------------- Калі ласка, шклянку ліманаду! 0
Kalі las-a-----lya--u lіma-a--! K--- l----- s-------- l-------- K-l- l-s-a- s-k-y-n-u l-m-n-d-! ------------------------------- Kalі laska, shklyanku lіmanadu!
Un suc de roşii, vă rog. Калі-ласк-,---лянк--------а-а--ок-! К--- л----- ш------ т-------- с---- К-л- л-с-а- ш-л-н-у т-м-т-а-а с-к-! ----------------------------------- Калі ласка, шклянку таматнага соку! 0
K--і--a---, s----a-k- -amatn--a s---! K--- l----- s-------- t-------- s---- K-l- l-s-a- s-k-y-n-u t-m-t-a-a s-k-! ------------------------------------- Kalі laska, shklyanku tamatnaga soku!
Aş dori un pahar cu vin roşu. Я х--е---- /-х--е-а бы-кел-- ч-р-о---а ----. Я х---- б- / х----- б- к---- ч-------- в---- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- к-л-х ч-р-о-а-а в-н-. -------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы келіх чырвонага віна. 0
Ya-----se- b- /--ha---la-by-ke-і-- c-y---naga vіn-. Y- k------ b- / k------- b- k----- c--------- v---- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- k-l-k- c-y-v-n-g- v-n-. --------------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by kelіkh chyrvonaga vіna.
Aş dori un pahar cu vin alb. Я--ац-- -- / ---е---б- к--і- -е-а---ві-а. Я х---- б- / х----- б- к---- б----- в---- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- к-л-х б-л-г- в-н-. ----------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы келіх белага віна. 0
Ya-k-a-s-u-by---kh--s--a--y-ke-іkh ------ -іna. Y- k------ b- / k------- b- k----- b----- v---- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- k-l-k- b-l-g- v-n-. ----------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by kelіkh belaga vіna.
Aş dori o sticlă de şampanie. Я х-ц-ў-бы---х-ц--а----б-т-ль-- -амп-нс-ага. Я х---- б- / х----- б- б------- ш----------- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- б-т-л-к- ш-м-а-с-а-а- -------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы бутэльку шампанскага. 0
Ya-kh-t--u -- - k-at---- b- ----l-k- --amp-n-ka-a. Y- k------ b- / k------- b- b------- s------------ Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- b-t-l-k- s-a-p-n-k-g-. -------------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by butel’ku shampanskaga.
Îţi place peştele? Ты--юб-ш ры--? Т- л---- р---- Т- л-б-ш р-б-? -------------- Ты любіш рыбу? 0
T- ly--іs---y-u? T- l------ r---- T- l-u-і-h r-b-? ---------------- Ty lyubіsh rybu?
Îţi place carnea de vită? Т------- ---в---ну? Т- л---- я--------- Т- л-б-ш я-а-і-ы-у- ------------------- Ты любіш ялавічыну? 0
T- ---bіsh y-lavі--y--? T- l------ y----------- T- l-u-і-h y-l-v-c-y-u- ----------------------- Ty lyubіsh yalavіchynu?
Îţi place carnea de porc? Т- --бі- -в---ну? Т- л---- с------- Т- л-б-ш с-і-і-у- ----------------- Ты любіш свініну? 0
T- l--bі-- --і-іnu? T- l------ s------- T- l-u-і-h s-і-і-u- ------------------- Ty lyubіsh svіnіnu?
Aş dori ceva fără carne. Я--а-еў б--/ хаце-а--- ш-о-небудзь--ез мя--. Я х---- б- / х----- б- ш---------- б-- м---- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- ш-о-н-б-д-ь б-з м-с-. -------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы што-небудзь без мяса. 0
Ya-kh-t--u-b- /-kh-tsel--by-s--o-----d---b-z--y--a. Y- k------ b- / k------- b- s----------- b-- m----- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- s-t---e-u-z- b-z m-a-a- --------------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by shto-nebudz’ bez myasa.
Aş dori un platou de legume. Я ---еў б- ----ц--- ---з-кус-у - гаро--і--. Я х---- б- / х----- б- з------ з г--------- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- з-к-с-у з г-р-д-і-ы- ------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы закуску з гародніны. 0
Y- -----eu----/-k-a------by--a-us-- - gar--nіn-. Y- k------ b- / k------- b- z------ z g--------- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- z-k-s-u z g-r-d-і-y- ------------------------------------------------ Ya khatseu by / khatsela by zakusku z garodnіny.
Aş dori ceva ce nu durează mult. Я-ха-е- -ы /--ац-л- бы-ш---н-б--зь- ш-о-можна -у-к---р-га-а-ац-. Я х---- б- / х----- б- ш----------- ш-- м---- х---- п----------- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- ш-о-н-б-д-ь- ш-о м-ж-а х-т-а п-ы-а-а-а-ь- ---------------------------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы што-небудзь, што можна хутка прыгатаваць. 0
Ya -h----u--y / ----se-a--- -h-o--e-u-z-,-shto-m-z-na--h-t-a-pr-gatav----. Y- k------ b- / k------- b- s------------ s--- m----- k----- p------------ Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- s-t---e-u-z-, s-t- m-z-n- k-u-k- p-y-a-a-a-s-. -------------------------------------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by shto-nebudz’, shto mozhna khutka prygatavats’.
Doriţi cu orez? В-- п-дац- ---- з р--ам? В-- п----- г--- з р----- В-м п-д-ц- г-т- з р-с-м- ------------------------ Вам падаць гэта з рысам? 0
Vam p-d-ts’-geta z ry---? V-- p------ g--- z r----- V-m p-d-t-’ g-t- z r-s-m- ------------------------- Vam padats’ geta z rysam?
Doriţi cu paste? В---падаць----а ---окш-на-? В-- п----- г--- з л-------- В-м п-д-ц- г-т- з л-к-ы-а-? --------------------------- Вам падаць гэта з локшынай? 0
Va- -a----’--et- z-l-k-hyn-y? V-- p------ g--- z l--------- V-m p-d-t-’ g-t- z l-k-h-n-y- ----------------------------- Vam padats’ geta z lokshynay?
Doriţi cu cartofi? Ва----д----гэ---- бульба-? В-- п----- г--- з б------- В-м п-д-ц- г-т- з б-л-б-й- -------------------------- Вам падаць гэта з бульбай? 0
V-m p----s’-geta z-b-----y? V-- p------ g--- z b------- V-m p-d-t-’ g-t- z b-l-b-y- --------------------------- Vam padats’ geta z bul’bay?
Asta nu-mi place. Г--а няс--ч-а. Г--- н-------- Г-т- н-с-а-н-. -------------- Гэта нясмачна. 0
G--a -y--m-ch-a. G--- n---------- G-t- n-a-m-c-n-. ---------------- Geta nyasmachna.
Mâncarea este rece. Е-- ха---ная. Е-- х-------- Е-а х-л-д-а-. ------------- Ежа халодная. 0
E-h-----lodn-ya. E--- k---------- E-h- k-a-o-n-y-. ---------------- Ezha khalodnaya.
Nu asta am comandat. Я г----- ------а--аў -----з-к--ва--. Я г----- н- з------- / н- з--------- Я г-т-г- н- з-к-з-а- / н- з-к-з-а-а- ------------------------------------ Я гэтага не заказваў / не заказвала. 0
Y- g-t-ga ne zak-z--u---ne za--zv---. Y- g----- n- z------- / n- z--------- Y- g-t-g- n- z-k-z-a- / n- z-k-z-a-a- ------------------------------------- Ya getaga ne zakazvau / ne zakazvala.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi publicitate

Publicitatea reprezintă o formă particulată de comunicare. Ea vrea să stabilească contactul între producători şi clienţi. Ca orice mijloc de comunicare, ea are o lungă istorie. Încă din Antichitate, exista publicitate pentru oamenii politici şi pentru taverne. Limbajul publicitar foloseşte elemente specifice retoricii. Pentru că acesta are un scop, este aşadar o comunicare planificată. Şi vizează atragerea atenţiei noastre, suscitarea interesului. Dar mai întâi de toate, vizează să stârnească dorinţa de a obţine şi de a cumpăra produsul. Iată de ce limbajul publicitar este foarte simplu, în majoritatea cazurilor. Sunt folosite doar câteva cuvinte şi sloganuri simple. Astfel, în memoria noastră trebuie să se imprime uşor conţinutul mesajului. Anumite tipuri de cuvinte, cum sunt adjectivele sau superlativele, sunt foarte frecvente. Ele descriu produsul într-o manieră avantajoasă. Limbajul publicitar este, de cele mai multe ori, pozitiv. Ceea ce este interesant este faptul că acest limbaj este întotdeauna influenţat de cultură. Adică, limbajul publicitar ne spune foarte multe despre societatăţi. În numeroase ţări, cuvinte precum ‘frumuseţe’ şi ‘tinereţe’ sunt dominante. Cuvintele ‘viitor’ şi ‘siguranţă’ sunt şi ele foarte frecvente. Engleza este populară mai ales în societăţile occidentale. Engleza are o imagine modernă şi occidentală. De aceea, se potriveşte bine produselor tehnice. Termenii proveniţi din limbile romanice reprezintă plăcerea şi pasiunea. Sunt folosiţi în mod voluntar pentru alimente şi cosmetice. Folosirea dialectului serveşte la sublinierea valorilor, cum sunt pământul natal şi tradiţia. Numele produselor sunt adesea neologisme, cuvinte nou inventate. De cele mai multe ori, ele nu au o semnificaţie, ci doar o sonoritate agreabilă. Dar anumite nume de produse pot face carieră! Numele unui aspirator a devenit chiar verb: to hoover !
Știați?
Olandeza este membră a grupului de limbi vest-germanice. Aceasta înseamnă că limba este înrudită cu germana și engleza. Olandeza este limba nativă a aproape 25 de milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Olanda și Belgia. Olandeza este vorbită în Indonezia și Suriname. Aceasta se datorează faptului că Olanda a fost o putere colonială. Ca rezultat, olandeza formează baza pentru mai multe limbi creole. Chiar și afrikaans, vorbită în Africa de Sud, își are originea în olandeză. Este cea mai tânără verigă din lanțul limbilor germanice. Olandeza este distinctivă și prin faptul că conține foarte multe cuvinte din alte limbi. În trecut, franceza a avut o foarte mare influență asupra limbii. Cuvintele germane au fost adoptate cu ușurință. Și foarte mulți termeni englezi și-au făcut loc, în ultimele secole. Din cauza aceasta, unii se tem că olandeza va dispărea complet în viitor.