Dicționar de expresii

ro La restaurant 2   »   bg В ресторанта 2

30 [treizeci]

La restaurant 2

La restaurant 2

30 [трийсет]

30 [triyset]

В ресторанта 2

[V restoranta 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Un suc de mere, vă rog. Е--н------о- с--, моля. Е--- я------ с--- м---- Е-и- я-ъ-к-в с-к- м-л-. ----------------------- Един ябълков сок, моля. 0
E--n --bylko----k----l--. E--- y------- s--- m----- E-i- y-b-l-o- s-k- m-l-a- ------------------------- Edin yabylkov sok, molya.
O limonadă, vă rog. Едн- ----нада-----я. Е--- л-------- м---- Е-н- л-м-н-д-, м-л-. -------------------- Една лимонада, моля. 0
Edn--li----da-----y-. E--- l-------- m----- E-n- l-m-n-d-, m-l-a- --------------------- Edna limonada, molya.
Un suc de roşii, vă rog. Е-ин дом-тен -ок, --л-. Е--- д------ с--- м---- Е-и- д-м-т-н с-к- м-л-. ----------------------- Един доматен сок, моля. 0
E-i- ---a-----ok- m--ya. E--- d------ s--- m----- E-i- d-m-t-n s-k- m-l-a- ------------------------ Edin domaten sok, molya.
Aş dori un pahar cu vin roşu. Бих и------ и-ка-- -а-- черв-----и--. Б-- и---- / и----- ч--- ч------ в---- Б-х и-к-л / и-к-л- ч-ш- ч-р-е-о в-н-. ------------------------------------- Бих искал / искала чаша червено вино. 0
B-kh-------------l- -h-----c-e--e---v--o. B--- i---- / i----- c----- c------- v---- B-k- i-k-l / i-k-l- c-a-h- c-e-v-n- v-n-. ----------------------------------------- Bikh iskal / iskala chasha cherveno vino.
Aş dori un pahar cu vin alb. Б---искал-/ иск--а---ша---ло-в-но. Б-- и---- / и----- ч--- б--- в---- Б-х и-к-л / и-к-л- ч-ш- б-л- в-н-. ---------------------------------- Бих искал / искала чаша бяло вино. 0
B--h-iskal / --k-la-cha----b--l- vin-. B--- i---- / i----- c----- b---- v---- B-k- i-k-l / i-k-l- c-a-h- b-a-o v-n-. -------------------------------------- Bikh iskal / iskala chasha byalo vino.
Aş dori o sticlă de şampanie. Б---ис-------с-----ч-ша ---илка --м--н-ко. Б-- и---- / и----- ч--- б------ ш--------- Б-х и-к-л / и-к-л- ч-ш- б-т-л-а ш-м-а-с-о- ------------------------------------------ Бих искал / искала чаша бутилка шампанско. 0
B-k----kal---i-ka---ch---a -u------sha-pa--ko. B--- i---- / i----- c----- b------ s---------- B-k- i-k-l / i-k-l- c-a-h- b-t-l-a s-a-p-n-k-. ---------------------------------------------- Bikh iskal / iskala chasha butilka shampansko.
Îţi place peştele? О--ч---л-----а? О----- л- р---- О-и-а- л- р-б-? --------------- Обичаш ли риба? 0
O-i-h-sh-li-riba? O------- l- r---- O-i-h-s- l- r-b-? ----------------- Obichash li riba?
Îţi place carnea de vită? О--ч-- ли г----д- мес-? О----- л- г------ м---- О-и-а- л- г-в-ж-о м-с-? ----------------------- Обичаш ли говеждо месо? 0
Obi--ash-li -ov--hdo -e--? O------- l- g------- m---- O-i-h-s- l- g-v-z-d- m-s-? -------------------------- Obichash li govezhdo meso?
Îţi place carnea de porc? О-и--ш-------нск- ме-о? О----- л- с------ м---- О-и-а- л- с-и-с-о м-с-? ----------------------- Обичаш ли свинско месо? 0
Obic--s---- -v--s-- m-so? O------- l- s------ m---- O-i-h-s- l- s-i-s-o m-s-? ------------------------- Obichash li svinsko meso?
Aş dori ceva fără carne. Бих-ис--- - -скал- -е-о--ез-м---. Б-- и---- / и----- н--- б-- м---- Б-х и-к-л / и-к-л- н-щ- б-з м-с-. --------------------------------- Бих искал / искала нещо без месо. 0
Bik- ---al - iska---ne-hc-o ----m--o. B--- i---- / i----- n------ b-- m---- B-k- i-k-l / i-k-l- n-s-c-o b-z m-s-. ------------------------------------- Bikh iskal / iskala neshcho bez meso.
Aş dori un platou de legume. Б-- ис--л /------а пла----ъ- -ел---уц-. Б-- и---- / и----- п---- с-- з--------- Б-х и-к-л / и-к-л- п-а-о с-с з-л-н-у-и- --------------------------------------- Бих искал / искала плато със зеленчуци. 0
B--h i--a- ---s--la---------s----ench-t--. B--- i---- / i----- p---- s-- z----------- B-k- i-k-l / i-k-l- p-a-o s-s z-l-n-h-t-i- ------------------------------------------ Bikh iskal / iskala plato sys zelenchutsi.
Aş dori ceva ce nu durează mult. Б-х и-кал - и-кал----щ-,---е---се---и--твя---р--. Б-- и---- / и----- н---- к---- с- п------- б----- Б-х и-к-л / и-к-л- н-щ-, к-е-о с- п-и-о-в- б-р-о- ------------------------------------------------- Бих искал / искала нещо, което се приготвя бързо. 0
Bikh-is----/-i-k--a -e-h-ho,--oe-o-se-------v-a---rzo. B--- i---- / i----- n------- k---- s- p-------- b----- B-k- i-k-l / i-k-l- n-s-c-o- k-e-o s- p-i-o-v-a b-r-o- ------------------------------------------------------ Bikh iskal / iskala neshcho, koeto se prigotvya byrzo.
Doriţi cu orez? Же-а-т---- т-в--- ориз? Ж------ л- т--- с о---- Ж-л-е-е л- т-в- с о-и-? ----------------------- Желаете ли това с ориз? 0
Z--l--t- ----o-a-- o-i-? Z------- l- t--- s o---- Z-e-a-t- l- t-v- s o-i-? ------------------------ Zhelaete li tova s oriz?
Doriţi cu paste? Ж-ла--е--- т----- па--а? Ж------ л- т--- с п----- Ж-л-е-е л- т-в- с п-с-а- ------------------------ Желаете ли това с паста? 0
Zhel-----l- tov- - p----? Z------- l- t--- s p----- Z-e-a-t- l- t-v- s p-s-a- ------------------------- Zhelaete li tova s pasta?
Doriţi cu cartofi? Ж--ает- л--то-- - к--т-ф-? Ж------ л- т--- с к------- Ж-л-е-е л- т-в- с к-р-о-и- -------------------------- Желаете ли това с картофи? 0
Z-elaete-li ---- s k-rt-f-? Z------- l- t--- s k------- Z-e-a-t- l- t-v- s k-r-o-i- --------------------------- Zhelaete li tova s kartofi?
Asta nu-mi place. Това-не-е --ус-о. Т--- н- е в------ Т-в- н- е в-у-н-. ----------------- Това не е вкусно. 0
To-a--- ---v-u-no. T--- n- y- v------ T-v- n- y- v-u-n-. ------------------ Tova ne ye vkusno.
Mâncarea este rece. Хра---а-- с-у-е-а. Х------ е с------- Х-а-а-а е с-у-е-а- ------------------ Храната е студена. 0
K--an-ta-----tu-e-a. K------- y- s------- K-r-n-t- y- s-u-e-a- -------------------- Khranata ye studena.
Nu asta am comandat. Н- --- -оръчва- --по-ъ-ва-- това. Н- с-- п------- / п-------- т---- Н- с-м п-р-ч-а- / п-р-ч-а-а т-в-. --------------------------------- Не съм поръчвал / поръчвала това. 0
Ne sy----ry--v-l-- por-ch-a-a ---a. N- s-- p-------- / p--------- t---- N- s-m p-r-c-v-l / p-r-c-v-l- t-v-. ----------------------------------- Ne sym porychval / porychvala tova.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi publicitate

Publicitatea reprezintă o formă particulată de comunicare. Ea vrea să stabilească contactul între producători şi clienţi. Ca orice mijloc de comunicare, ea are o lungă istorie. Încă din Antichitate, exista publicitate pentru oamenii politici şi pentru taverne. Limbajul publicitar foloseşte elemente specifice retoricii. Pentru că acesta are un scop, este aşadar o comunicare planificată. Şi vizează atragerea atenţiei noastre, suscitarea interesului. Dar mai întâi de toate, vizează să stârnească dorinţa de a obţine şi de a cumpăra produsul. Iată de ce limbajul publicitar este foarte simplu, în majoritatea cazurilor. Sunt folosite doar câteva cuvinte şi sloganuri simple. Astfel, în memoria noastră trebuie să se imprime uşor conţinutul mesajului. Anumite tipuri de cuvinte, cum sunt adjectivele sau superlativele, sunt foarte frecvente. Ele descriu produsul într-o manieră avantajoasă. Limbajul publicitar este, de cele mai multe ori, pozitiv. Ceea ce este interesant este faptul că acest limbaj este întotdeauna influenţat de cultură. Adică, limbajul publicitar ne spune foarte multe despre societatăţi. În numeroase ţări, cuvinte precum ‘frumuseţe’ şi ‘tinereţe’ sunt dominante. Cuvintele ‘viitor’ şi ‘siguranţă’ sunt şi ele foarte frecvente. Engleza este populară mai ales în societăţile occidentale. Engleza are o imagine modernă şi occidentală. De aceea, se potriveşte bine produselor tehnice. Termenii proveniţi din limbile romanice reprezintă plăcerea şi pasiunea. Sunt folosiţi în mod voluntar pentru alimente şi cosmetice. Folosirea dialectului serveşte la sublinierea valorilor, cum sunt pământul natal şi tradiţia. Numele produselor sunt adesea neologisme, cuvinte nou inventate. De cele mai multe ori, ele nu au o semnificaţie, ci doar o sonoritate agreabilă. Dar anumite nume de produse pot face carieră! Numele unui aspirator a devenit chiar verb: to hoover !
Știați?
Olandeza este membră a grupului de limbi vest-germanice. Aceasta înseamnă că limba este înrudită cu germana și engleza. Olandeza este limba nativă a aproape 25 de milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Olanda și Belgia. Olandeza este vorbită în Indonezia și Suriname. Aceasta se datorează faptului că Olanda a fost o putere colonială. Ca rezultat, olandeza formează baza pentru mai multe limbi creole. Chiar și afrikaans, vorbită în Africa de Sud, își are originea în olandeză. Este cea mai tânără verigă din lanțul limbilor germanice. Olandeza este distinctivă și prin faptul că conține foarte multe cuvinte din alte limbi. În trecut, franceza a avut o foarte mare influență asupra limbii. Cuvintele germane au fost adoptate cu ușurință. Și foarte mulți termeni englezi și-au făcut loc, în ultimele secole. Din cauza aceasta, unii se tem că olandeza va dispărea complet în viitor.