Dicționar de expresii

ro La restaurant 2   »   nn At the restaurant 2

30 [treizeci]

La restaurant 2

La restaurant 2

30 [tretti - tredve]

At the restaurant 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Un suc de mere, vă rog. Ein----------------s-il-. Ein eplejus, er du snill. E-n e-l-j-s- e- d- s-i-l- ------------------------- Ein eplejus, er du snill. 0
O limonadă, vă rog. Ein b--s-----d- --i--. Ein brus, er du snill. E-n b-u-, e- d- s-i-l- ---------------------- Ein brus, er du snill. 0
Un suc de roşii, vă rog. E-n------j-s---r-d- -n-ll. Ein tomatjus, er du snill. E-n t-m-t-u-, e- d- s-i-l- -------------------------- Ein tomatjus, er du snill. 0
Aş dori un pahar cu vin roşu. E---i--gje--e------t --as ra--vin. Eg vil gjerne ha eit glas raudvin. E- v-l g-e-n- h- e-t g-a- r-u-v-n- ---------------------------------- Eg vil gjerne ha eit glas raudvin. 0
Aş dori un pahar cu vin alb. E- v-l gje-ne-h--eit----- ---t-in. Eg vil gjerne ha eit glas kvitvin. E- v-l g-e-n- h- e-t g-a- k-i-v-n- ---------------------------------- Eg vil gjerne ha eit glas kvitvin. 0
Aş dori o sticlă de şampanie. E---il gje--e-ha--i -la-k- m-ss-r-n--. Eg vil gjerne ha ei flaske musserande. E- v-l g-e-n- h- e- f-a-k- m-s-e-a-d-. -------------------------------------- Eg vil gjerne ha ei flaske musserande. 0
Îţi place peştele? L--ar-du-f---? Likar du fisk? L-k-r d- f-s-? -------------- Likar du fisk? 0
Îţi place carnea de vită? L--ar--u ok--kj-t? Likar du oksekjøt? L-k-r d- o-s-k-ø-? ------------------ Likar du oksekjøt? 0
Îţi place carnea de porc? L------u--v-n? Likar du svin? L-k-r d- s-i-? -------------- Likar du svin? 0
Aş dori ceva fără carne. E- vil---e--e ha no-o utan -j-t. Eg vil gjerne ha noko utan kjøt. E- v-l g-e-n- h- n-k- u-a- k-ø-. -------------------------------- Eg vil gjerne ha noko utan kjøt. 0
Aş dori un platou de legume. E- -il---e-ne ha --n----n------tt. Eg vil gjerne ha ein grønsaksrett. E- v-l g-e-n- h- e-n g-ø-s-k-r-t-. ---------------------------------- Eg vil gjerne ha ein grønsaksrett. 0
Aş dori ceva ce nu durează mult. E- vil-gje-n- -a--o-- -o----k---t-----ng-ti-. Eg vil gjerne ha noko som ikkje tek lang tid. E- v-l g-e-n- h- n-k- s-m i-k-e t-k l-n- t-d- --------------------------------------------- Eg vil gjerne ha noko som ikkje tek lang tid. 0
Doriţi cu orez? V---du -a --s --l? Vil du ha ris til? V-l d- h- r-s t-l- ------------------ Vil du ha ris til? 0
Doriţi cu paste? V---d--h- p--ta-ti-? Vil du ha pasta til? V-l d- h- p-s-a t-l- -------------------- Vil du ha pasta til? 0
Doriţi cu cartofi? Vil du h- p---t----il? Vil du ha poteter til? V-l d- h- p-t-t-r t-l- ---------------------- Vil du ha poteter til? 0
Asta nu-mi place. De--smak-- ik--e-go-t. Det smakar ikkje godt. D-t s-a-a- i-k-e g-d-. ---------------------- Det smakar ikkje godt. 0
Mâncarea este rece. Mate---- -a-d. Maten er kald. M-t-n e- k-l-. -------------- Maten er kald. 0
Nu asta am comandat. D-t---- i---- -e- -- t---a. Det var ikkje det eg tinga. D-t v-r i-k-e d-t e- t-n-a- --------------------------- Det var ikkje det eg tinga. 0

Limbă şi publicitate

Publicitatea reprezintă o formă particulată de comunicare. Ea vrea să stabilească contactul între producători şi clienţi. Ca orice mijloc de comunicare, ea are o lungă istorie. Încă din Antichitate, exista publicitate pentru oamenii politici şi pentru taverne. Limbajul publicitar foloseşte elemente specifice retoricii. Pentru că acesta are un scop, este aşadar o comunicare planificată. Şi vizează atragerea atenţiei noastre, suscitarea interesului. Dar mai întâi de toate, vizează să stârnească dorinţa de a obţine şi de a cumpăra produsul. Iată de ce limbajul publicitar este foarte simplu, în majoritatea cazurilor. Sunt folosite doar câteva cuvinte şi sloganuri simple. Astfel, în memoria noastră trebuie să se imprime uşor conţinutul mesajului. Anumite tipuri de cuvinte, cum sunt adjectivele sau superlativele, sunt foarte frecvente. Ele descriu produsul într-o manieră avantajoasă. Limbajul publicitar este, de cele mai multe ori, pozitiv. Ceea ce este interesant este faptul că acest limbaj este întotdeauna influenţat de cultură. Adică, limbajul publicitar ne spune foarte multe despre societatăţi. În numeroase ţări, cuvinte precum ‘frumuseţe’ şi ‘tinereţe’ sunt dominante. Cuvintele ‘viitor’ şi ‘siguranţă’ sunt şi ele foarte frecvente. Engleza este populară mai ales în societăţile occidentale. Engleza are o imagine modernă şi occidentală. De aceea, se potriveşte bine produselor tehnice. Termenii proveniţi din limbile romanice reprezintă plăcerea şi pasiunea. Sunt folosiţi în mod voluntar pentru alimente şi cosmetice. Folosirea dialectului serveşte la sublinierea valorilor, cum sunt pământul natal şi tradiţia. Numele produselor sunt adesea neologisme, cuvinte nou inventate. De cele mai multe ori, ele nu au o semnificaţie, ci doar o sonoritate agreabilă. Dar anumite nume de produse pot face carieră! Numele unui aspirator a devenit chiar verb: to hoover !
Știați?
Olandeza este membră a grupului de limbi vest-germanice. Aceasta înseamnă că limba este înrudită cu germana și engleza. Olandeza este limba nativă a aproape 25 de milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Olanda și Belgia. Olandeza este vorbită în Indonezia și Suriname. Aceasta se datorează faptului că Olanda a fost o putere colonială. Ca rezultat, olandeza formează baza pentru mai multe limbi creole. Chiar și afrikaans, vorbită în Africa de Sud, își are originea în olandeză. Este cea mai tânără verigă din lanțul limbilor germanice. Olandeza este distinctivă și prin faptul că conține foarte multe cuvinte din alte limbi. În trecut, franceza a avut o foarte mare influență asupra limbii. Cuvintele germane au fost adoptate cu ușurință. Și foarte mulți termeni englezi și-au făcut loc, în ultimele secole. Din cauza aceasta, unii se tem că olandeza va dispărea complet în viitor.