Dicționar de expresii

ro Muncă   »   af Werk

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [vyf en vyftig]

Werk

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Wa--i- - --- b-----? W__ i_ u v__ b______ W-t i- u v-n b-r-e-? -------------------- Wat is u van beroep? 0
Soţul meu este de profesie medic. M----n-i---- dok--r. M_ m__ i_ ’_ d______ M- m-n i- ’- d-k-e-. -------------------- My man is ’n dokter. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. E- we-------t-ds ---’n ve-pl-eg-ter. E_ w___ d_______ a_ ’_ v____________ E- w-r- d-e-t-d- a- ’- v-r-l-e-s-e-. ------------------------------------ Ek werk deeltyds as ’n verpleegster. 0
În curând vom primi pensie. O-s sa- -inne-ort -ns-p-n----n -----ng. O__ s__ b________ o__ p_______ o_______ O-s s-l b-n-e-o-t o-s p-n-i-e- o-t-a-g- --------------------------------------- Ons sal binnekort ons pensioen ontvang. 0
Dar impozitele sunt mari. Maar d------a-ting-is-----. M___ d__ b________ i_ h____ M-a- d-e b-l-s-i-g i- h-o-. --------------------------- Maar die belasting is hoog. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. En----ie-------ek--i-g ----u-r. E_ m______ v__________ i_ d____ E- m-d-e-e v-r-e-e-i-g i- d-u-. ------------------------------- En mediese versekering is duur. 0
Ce vrei să devii odată? W-- w-- jy g--a- --nda- -o--? W__ w__ j_ g____ e_____ w____ W-t w-l j- g-a-g e-n-a- w-r-? ----------------------------- Wat wil jy graag eendag word? 0
Vreau să devin inginer. Ek w-l-g-----’--------eu- w---. E_ w__ g____ ’_ i________ w____ E- w-l g-a-g ’- i-g-n-e-r w-r-. ------------------------------- Ek wil graag ’n ingenieur word. 0
Vreau să studiez la universitate. E- --l un--ers-te-- ------a-. E_ w__ u___________ t__ g____ E- w-l u-i-e-s-t-i- t-e g-a-. ----------------------------- Ek wil universiteit toe gaan. 0
Eu sunt practicant. Ek-i- ’n -i-t---“. E_ i_ ’_ „________ E- i- ’- „-n-e-n-. ------------------ Ek is ’n „intern“. 0
Nu câştig mult. E- ---d----ni--v-e- nie. E_ v______ n__ v___ n___ E- v-r-i-n n-e v-e- n-e- ------------------------ Ek verdien nie veel nie. 0
Fac practică în străinătate. Ek d-en -y-in-erns----i- d-e b-----and. E_ d___ m_ i_________ i_ d__ b_________ E- d-e- m- i-t-r-s-a- i- d-e b-i-e-a-d- --------------------------------------- Ek doen my internskap in die buiteland. 0
Acesta este şeful meu. D-t--s----ba--. D__ i_ m_ b____ D-t i- m- b-a-. --------------- Dit is my baas. 0
Am colegi drăguţi. Ek--e--gawe ko-lega-. E_ h__ g___ k________ E- h-t g-w- k-l-e-a-. --------------------- Ek het gawe kollegas. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. Sm-dd-g-----n o-- a---d-k---g--o-. S_______ g___ o__ a____ k____ t___ S-i-d-g- g-a- o-s a-t-d k-o-g t-e- ---------------------------------- Smiddags gaan ons altyd kroeg toe. 0
Caut un post. E--i- o- -oe--na----k. E_ i_ o_ s___ n_ w____ E- i- o- s-e- n- w-r-. ---------------------- Ek is op soek na werk. 0
Sunt deja de un an şomer. E- i- al ’n jaar---r-lo-s. E_ i_ a_ ’_ j___ w________ E- i- a- ’- j-a- w-r-l-o-. -------------------------- Ek is al ’n jaar werkloos. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. D-ar is-t- --el--e-kl-se--e--e i- d-- lan-. D___ i_ t_ v___ w_______ m____ i_ d__ l____ D-a- i- t- v-e- w-r-l-s- m-n-e i- d-é l-n-. ------------------------------------------- Daar is te veel werklose mense in dié land. 0

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?