Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   af Ontkenning 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [vyf en sestig]

Ontkenning 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Este scump inelul? Is --- -in- d-u-? I- d-- r--- d---- I- d-e r-n- d-u-? ----------------- Is die ring duur? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Ne-- di- k-- -------t-e---o--e-- Eur-. N--- d-- k-- m--- n-- e--------- E---- N-e- d-t k-s m-a- n-t e-n-o-d-r- E-r-. -------------------------------------- Nee, dit kos maar net eenhonderd Euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. Ma---e--he- -e---y-t-g. M--- e- h-- n-- v------ M-a- e- h-t n-t v-f-i-. ----------------------- Maar ek het net vyftig. 0
Eşti gata deja? I- -y a- -l--r? I- j- a- k----- I- j- a- k-a-r- --------------- Is jy al klaar? 0
Nu, încă nu. Ne------ nie. N--- n-- n--- N-e- n-g n-e- ------------- Nee, nog nie. 0
Dar imediat sunt gata. Ma-- -k-sal --n-ekort kl------e-. M--- e- s-- b-------- k---- w---- M-a- e- s-l b-n-e-o-t k-a-r w-e-. --------------------------------- Maar ek sal binnekort klaar wees. 0
Mai doreşti supă? Wil-jy-nog-s-p -ê? W-- j- n-- s-- h-- W-l j- n-g s-p h-? ------------------ Wil jy nog sop hê? 0
Nu, nu mai doresc. Nee---- w-- -i- --e--------. N--- e- w-- n-- m--- h- n--- N-e- e- w-l n-e m-e- h- n-e- ---------------------------- Nee, ek wil nie meer hê nie. 0
Dar încă o îngheţată. M-ar--o---n-ro--ys. M--- n-- ’- r------ M-a- n-g ’- r-o-y-. ------------------- Maar nog ’n roomys. 0
Locuieşti de mult timp aici? Woon--y--l --nk-h-e-? W--- j- a- l--- h---- W-o- j- a- l-n- h-e-? --------------------- Woon jy al lank hier? 0
Nu, abia de o lună. N--, no--n-t ’n-m-a-d. N--- n-- n-- ’- m----- N-e- n-g n-t ’- m-a-d- ---------------------- Nee, nog net ’n maand. 0
Dar cunosc deja multe persoane. Ma-r ek --n -l --i--m--se. M--- e- k-- a- b--- m----- M-a- e- k-n a- b-i- m-n-e- -------------------------- Maar ek ken al baie mense. 0
Mergi mâine acasă? G--n--y---r- --i--to--ry? G--- j- m--- h--- t-- r-- G-a- j- m-r- h-i- t-e r-? ------------------------- Gaan jy môre huis toe ry? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Ne----ers-o-r---e ---ee-. N--- e--- o-- d-- n------ N-e- e-r- o-r d-e n-w-e-. ------------------------- Nee, eers oor die naweek. 0
Dar mă întorc deja duminică. Maa--e- --m-r-eds--on----t-r-g. M--- e- k-- r---- S----- t----- M-a- e- k-m r-e-s S-n-a- t-r-g- ------------------------------- Maar ek kom reeds Sondag terug. 0
Fiica ta este deja majoră? Is---u -o-ter -e-ds ’n--ol-as-ene? I- j-- d----- r---- ’- v---------- I- j-u d-g-e- r-e-s ’- v-l-a-s-n-? ---------------------------------- Is jou dogter reeds ’n volwassene? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. N-e--s---s---g-ne--se----i-n. N--- s- i- n-- n-- s--------- N-e- s- i- n-g n-t s-w-n-i-n- ----------------------------- Nee, sy is nog net sewentien. 0
Dar are deja un prieten. M--r -y --- -l-eed---- k--e-. M--- s- h-- a------ ’- k----- M-a- s- h-t a-r-e-s ’- k-r-l- ----------------------------- Maar sy het alreeds ’n kêrel. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.