Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   af Inkopies

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [vier en vyftig]

Inkopies

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. E- -il ’n ---ken---o--. Ek wil ’n geskenk koop. E- w-l ’- g-s-e-k k-o-. ----------------------- Ek wil ’n geskenk koop. 0
Dar nimic prea scump. M-a- nie-te -u-- -i-. Maar nie te duur nie. M-a- n-e t- d-u- n-e- --------------------- Maar nie te duur nie. 0
Poate o geantă? M-sk-en -- --nds-k? Miskien ’n handsak? M-s-i-n ’- h-n-s-k- ------------------- Miskien ’n handsak? 0
Ce culoare doriţi? Wat--- -leu----ek -? Watter kleur soek u? W-t-e- k-e-r s-e- u- -------------------- Watter kleur soek u? 0
Negru, maro sau alb? Sw-rt,--ru-n--f wit? Swart, bruin of wit? S-a-t- b-u-n o- w-t- -------------------- Swart, bruin of wit? 0
Una mare sau una mică? ’-----te ---’n----intj-e? ’n Grote of ’n kleintjie? ’- G-o-e o- ’- k-e-n-j-e- ------------------------- ’n Grote of ’n kleintjie? 0
Pot s-o văd pe aceasta? M-g--- die---n --en-----b-ief? Mag ek die een sien asseblief? M-g e- d-e e-n s-e- a-s-b-i-f- ------------------------------ Mag ek die een sien asseblief? 0
Este din piele? Is--it-va- l-e----maa-? Is dit van leer gemaak? I- d-t v-n l-e- g-m-a-? ----------------------- Is dit van leer gemaak? 0
Sau este din material sintetic? O- ---dit van pl--tie-? Of is dit van plastiek? O- i- d-t v-n p-a-t-e-? ----------------------- Of is dit van plastiek? 0
Din piele, normal. V-n-l-e-- --t-url--. Van leer, natuurlik. V-n l-e-, n-t-u-l-k- -------------------- Van leer, natuurlik. 0
Este o calitate deosebit de bună. D-t -s--es-n-ers- ---ie-k--lite-t. Dit is besonderse goeie kwaliteit. D-t i- b-s-n-e-s- g-e-e k-a-i-e-t- ---------------------------------- Dit is besonderse goeie kwaliteit. 0
Şi geanta chiar merită preţul. En d-e --n---- is---rkl-k bil--k. En die handsak is werklik billik. E- d-e h-n-s-k i- w-r-l-k b-l-i-. --------------------------------- En die handsak is werklik billik. 0
Aceea îmi place. Ek ----d---v--. Ek hou daarvan. E- h-u d-a-v-n- --------------- Ek hou daarvan. 0
Pe aceea o iau. E--s----it n--m. Ek sal dit neem. E- s-l d-t n-e-. ---------------- Ek sal dit neem. 0
O pot eventual schimba? K-n-e- d-- om--i--in-ie--n-d--? Kan ek dit omruil indien nodig? K-n e- d-t o-r-i- i-d-e- n-d-g- ------------------------------- Kan ek dit omruil indien nodig? 0
Bineînţeles. V-ns--------en-. Vanselfsprekend. V-n-e-f-p-e-e-d- ---------------- Vanselfsprekend. 0
O împachetăm pentru cadou. Ons sa- d-- as--n --s--n-----dr-ai. Ons sal dit as ’n geskenk toedraai. O-s s-l d-t a- ’- g-s-e-k t-e-r-a-. ----------------------------------- Ons sal dit as ’n geskenk toedraai. 0
Dincolo este casieria. D--- -n-e-kan--i--d-e k-s-ier. Daar anderkant is die kassier. D-a- a-d-r-a-t i- d-e k-s-i-r- ------------------------------ Daar anderkant is die kassier. 0

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...