Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   af Inkopies

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [vier en vyftig]

Inkopies

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. Ek-wi- ’n -esk------o-. E_ w__ ’_ g______ k____ E- w-l ’- g-s-e-k k-o-. ----------------------- Ek wil ’n geskenk koop. 0
Dar nimic prea scump. Ma-- -i- -e-du---ni-. M___ n__ t_ d___ n___ M-a- n-e t- d-u- n-e- --------------------- Maar nie te duur nie. 0
Poate o geantă? Mi--ien--- -a--s--? M______ ’_ h_______ M-s-i-n ’- h-n-s-k- ------------------- Miskien ’n handsak? 0
Ce culoare doriţi? Watt-- -leur s--k u? W_____ k____ s___ u_ W-t-e- k-e-r s-e- u- -------------------- Watter kleur soek u? 0
Negru, maro sau alb? S------b--i- ---w-t? S_____ b____ o_ w___ S-a-t- b-u-n o- w-t- -------------------- Swart, bruin of wit? 0
Una mare sau una mică? ’n---ot--of -n--lei---i-? ’_ G____ o_ ’_ k_________ ’- G-o-e o- ’- k-e-n-j-e- ------------------------- ’n Grote of ’n kleintjie? 0
Pot s-o văd pe aceasta? M-- ---d---ee- -ien-as-e-lief? M__ e_ d__ e__ s___ a_________ M-g e- d-e e-n s-e- a-s-b-i-f- ------------------------------ Mag ek die een sien asseblief? 0
Este din piele? Is d-t ----le---gemaak? I_ d__ v__ l___ g______ I- d-t v-n l-e- g-m-a-? ----------------------- Is dit van leer gemaak? 0
Sau este din material sintetic? Of-i--dit--a--p---tie-? O_ i_ d__ v__ p________ O- i- d-t v-n p-a-t-e-? ----------------------- Of is dit van plastiek? 0
Din piele, normal. Van --er,-na--ur-ik. V__ l____ n_________ V-n l-e-, n-t-u-l-k- -------------------- Van leer, natuurlik. 0
Este o calitate deosebit de bună. D-t i--be-o-d--se--o--e-k----t--t. D__ i_ b_________ g____ k_________ D-t i- b-s-n-e-s- g-e-e k-a-i-e-t- ---------------------------------- Dit is besonderse goeie kwaliteit. 0
Şi geanta chiar merită preţul. En -i- h-n-s-k -s-w---l---bil--k. E_ d__ h______ i_ w______ b______ E- d-e h-n-s-k i- w-r-l-k b-l-i-. --------------------------------- En die handsak is werklik billik. 0
Aceea îmi place. E---o--d-arvan. E_ h__ d_______ E- h-u d-a-v-n- --------------- Ek hou daarvan. 0
Pe aceea o iau. Ek sal-d-- --em. E_ s__ d__ n____ E- s-l d-t n-e-. ---------------- Ek sal dit neem. 0
O pot eventual schimba? Kan--k-di- o-ruil --d----no---? K__ e_ d__ o_____ i_____ n_____ K-n e- d-t o-r-i- i-d-e- n-d-g- ------------------------------- Kan ek dit omruil indien nodig? 0
Bineînţeles. Va-s-lfsp-----d. V_______________ V-n-e-f-p-e-e-d- ---------------- Vanselfsprekend. 0
O împachetăm pentru cadou. O---sa--dit--s ’- g-sk-nk-toe--a-i. O__ s__ d__ a_ ’_ g______ t________ O-s s-l d-t a- ’- g-s-e-k t-e-r-a-. ----------------------------------- Ons sal dit as ’n geskenk toedraai. 0
Dincolo este casieria. Daa---n--r-a-t--s d-e-k-s--e-. D___ a________ i_ d__ k_______ D-a- a-d-r-a-t i- d-e k-s-i-r- ------------------------------ Daar anderkant is die kassier. 0

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...