Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   af Vrae – Verlede tyd 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [ses en tagtig]

Vrae – Verlede tyd 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? W-tt-r---s-h-- -y --dra? W----- d-- h-- j- g----- W-t-e- d-s h-t j- g-d-a- ------------------------ Watter das het jy gedra? 0
Ce maşină ai cumpărat? Wat-e---a- - mo-----et j--geko-p? W----- k-- / m---- h-- j- g------ W-t-e- k-r / m-t-r h-t j- g-k-o-? --------------------------------- Watter kar / motor het jy gekoop? 0
La ce revistă te-ai abonat? Op---t----k-e-a-------jy-inget-k-n? O- w----- k------ h-- j- i--------- O- w-t-e- k-e-a-t h-t j- i-g-t-k-n- ----------------------------------- Op watter koerant het jy ingeteken? 0
Pe cine aţi văzut? Wi- --t-u----ie-? W-- h-- u g------ W-e h-t u g-s-e-? ----------------- Wie het u gesien? 0
Cu cine v-aţi întâlnit? Wi- -e- u--n--oe-? W-- h-- u o------- W-e h-t u o-t-o-t- ------------------ Wie het u ontmoet? 0
Pe cine aţi recunoscut? Wie-he--u -er-e-? W-- h-- u h------ W-e h-t u h-r-e-? ----------------- Wie het u herken? 0
Când v-aţi trezit? W-nne-r het-u---ges---n? W------ h-- u o--------- W-n-e-r h-t u o-g-s-a-n- ------------------------ Wanneer het u opgestaan? 0
Când aţi început? W---e-- he--u-b-g--? W------ h-- u b----- W-n-e-r h-t u b-g-n- -------------------- Wanneer het u begin? 0
Când v-aţi oprit? Wan-eer---t u-o-geho-? W------ h-- u o------- W-n-e-r h-t u o-g-h-u- ---------------------- Wanneer het u opgehou? 0
De ce v-aţi trezit? W-a--- h-- --wa---- g-word? W----- h-- u w----- g------ W-a-o- h-t u w-k-e- g-w-r-? --------------------------- Waarom het u wakker geword? 0
De ce aţi devenit profesor? W--------- u ’----d---yse- -ewor-? W----- h-- u ’- o--------- g------ W-a-o- h-t u ’- o-d-r-y-e- g-w-r-? ---------------------------------- Waarom het u ’n onderwyser geword? 0
De ce aţi luat un taxi? W------het u-----ax- gene--? W----- h-- u ’- t--- g------ W-a-o- h-t u ’- t-x- g-n-e-? ---------------------------- Waarom het u ’n taxi geneem? 0
De unde aţi venit? Waa--anda-----t - --k--? W---------- h-- u g----- W-a-v-n-a-n h-t u g-k-m- ------------------------ Waarvandaan het u gekom? 0
Unde aţi mers? Wa-rh--- h-t --g-ga--? W------- h-- u g------ W-a-h-e- h-t u g-g-a-? ---------------------- Waarheen het u gegaan? 0
Unde aţi fost? W--r w-- - ge-e--? W--- w-- u g------ W-a- w-s u g-w-e-? ------------------ Waar was u gewees? 0
Cui i-ai ajutat? W-- h-t j-----e--? W-- h-- j- g------ W-e h-t j- g-h-l-? ------------------ Wie het jy gehelp? 0
Cui i-ai scris? (---)-w-e-het----g--k-y-? (---- w-- h-- j- g------- (-i-) w-e h-t j- g-s-r-f- ------------------------- (Vir) wie het jy geskryf? 0
Cui i-ai răspuns? Wie-he- -y geant-o---? W-- h-- j- g---------- W-e h-t j- g-a-t-o-r-? ---------------------- Wie het jy geantwoord? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.