Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   af om iets te mag

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [drie en sewentig]

om iets te mag

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? M----y a--b-s-uu-? M__ j_ a_ b_______ M-g j- a- b-s-u-r- ------------------ Mag jy al bestuur? 0
Ai voie să bei deja alcool? Mag -y--l--lk-hol -----? M__ j_ a_ a______ d_____ M-g j- a- a-k-h-l d-i-k- ------------------------ Mag jy al alkohol drink? 0
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? Ma--jy--l a----n--u--el--d t-e-g--n? M__ j_ a_ a_____ b________ t__ g____ M-g j- a- a-l-e- b-i-e-a-d t-e g-a-? ------------------------------------ Mag jy al alleen buiteland toe gaan? 0
a avea voie mag m__ m-g --- mag 0
Avem voie să fumăm aici? Ma---------- --ok? M__ o__ h___ r____ M-g o-s h-e- r-o-? ------------------ Mag ons hier rook? 0
Se poate fuma aici? Ma- m--s-h-e- -ook? M__ m___ h___ r____ M-g m-n- h-e- r-o-? ------------------- Mag mens hier rook? 0
Se poate plăti cu carte de credit? M-- mens --- ’n-kre-ietk-a-- b-t-a-? M__ m___ m__ ’_ k___________ b______ M-g m-n- m-t ’- k-e-i-t-a-r- b-t-a-? ------------------------------------ Mag mens met ’n kredietkaart betaal? 0
Se poate plăti cu cec? M-- -ens-met ’- tjek --ta-l? M__ m___ m__ ’_ t___ b______ M-g m-n- m-t ’- t-e- b-t-a-? ---------------------------- Mag mens met ’n tjek betaal? 0
Se poate plăti numai cash? Mag-m--s ne- --ntant b--a--? M__ m___ n__ k______ b______ M-g m-n- n-t k-n-a-t b-t-a-? ---------------------------- Mag mens net kontant betaal? 0
Am voie să dau şi eu un telefon? M-g-e--ma-r ---? M__ e_ m___ b___ M-g e- m-a- b-l- ---------------- Mag ek maar bel? 0
Am voie să întreb şi eu ceva? M----k ---r-i-ts v-a? M__ e_ m___ i___ v___ M-g e- m-a- i-t- v-a- --------------------- Mag ek maar iets vra? 0
Am voie să spun şi eu ceva? Ma-----ma-r -e-- sê? M__ e_ m___ i___ s__ M-g e- m-a- i-t- s-? -------------------- Mag ek maar iets sê? 0
Nu are voie să doarmă în parc. H--m-g -ie-i- -i---a-- --a---ni-. H_ m__ n__ i_ d__ p___ s____ n___ H- m-g n-e i- d-e p-r- s-a-p n-e- --------------------------------- Hy mag nie in die park slaap nie. 0
Nu are voie să doarmă în maşină. H----g n-- ---die--otor-sla-p -ie. H_ m__ n__ i_ d__ m____ s____ n___ H- m-g n-e i- d-e m-t-r s-a-p n-e- ---------------------------------- Hy mag nie in die motor slaap nie. 0
Nu are voie să doarmă în gară. H- mag -ie -n die s----e s-a-p---e. H_ m__ n__ i_ d__ s_____ s____ n___ H- m-g n-e i- d-e s-a-i- s-a-p n-e- ----------------------------------- Hy mag nie in die stasie slaap nie. 0
Putem lua loc? M-- -n----t? M__ o__ s___ M-g o-s s-t- ------------ Mag ons sit? 0
Ne daţi vă rugăm meniul? M-g -n--’- spy-------k-y? M__ o__ ’_ s________ k___ M-g o-s ’- s-y-k-a-t k-y- ------------------------- Mag ons ’n spyskaart kry? 0
Putem plăti separat? M-- -ns------ be--al? M__ o__ a____ b______ M-g o-s a-a-t b-t-a-? --------------------- Mag ons apart betaal? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Afrikaans (1-100) MP3 Afrikaans (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !