Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   af om iets te mag

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [drie en sewentig]

om iets te mag

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? Mag--y--l best-ur? Mag jy al bestuur? M-g j- a- b-s-u-r- ------------------ Mag jy al bestuur? 0
Ai voie să bei deja alcool? M-- j- ---a---h-l --ink? Mag jy al alkohol drink? M-g j- a- a-k-h-l d-i-k- ------------------------ Mag jy al alkohol drink? 0
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? M-g-j- -l alle-n ---tela-- -----aa-? Mag jy al alleen buiteland toe gaan? M-g j- a- a-l-e- b-i-e-a-d t-e g-a-? ------------------------------------ Mag jy al alleen buiteland toe gaan? 0
a avea voie m-g mag m-g --- mag 0
Avem voie să fumăm aici? Ma- -------- -o-k? Mag ons hier rook? M-g o-s h-e- r-o-? ------------------ Mag ons hier rook? 0
Se poate fuma aici? M-g --n--h-er-----? Mag mens hier rook? M-g m-n- h-e- r-o-? ------------------- Mag mens hier rook? 0
Se poate plăti cu carte de credit? Ma- -----me--’n kr---e--aa-- b-taa-? Mag mens met ’n kredietkaart betaal? M-g m-n- m-t ’- k-e-i-t-a-r- b-t-a-? ------------------------------------ Mag mens met ’n kredietkaart betaal? 0
Se poate plăti cu cec? Mag-------e- -n-t-e- -et-al? Mag mens met ’n tjek betaal? M-g m-n- m-t ’- t-e- b-t-a-? ---------------------------- Mag mens met ’n tjek betaal? 0
Se poate plăti numai cash? Mag me-s-ne- k-nt--t b---a-? Mag mens net kontant betaal? M-g m-n- n-t k-n-a-t b-t-a-? ---------------------------- Mag mens net kontant betaal? 0
Am voie să dau şi eu un telefon? M---e----a- --l? Mag ek maar bel? M-g e- m-a- b-l- ---------------- Mag ek maar bel? 0
Am voie să întreb şi eu ceva? M----k ---r--e-s v--? Mag ek maar iets vra? M-g e- m-a- i-t- v-a- --------------------- Mag ek maar iets vra? 0
Am voie să spun şi eu ceva? M-g----ma--------sê? Mag ek maar iets sê? M-g e- m-a- i-t- s-? -------------------- Mag ek maar iets sê? 0
Nu are voie să doarmă în parc. Hy-m-g-n-e-i- -ie pa----l-ap----. Hy mag nie in die park slaap nie. H- m-g n-e i- d-e p-r- s-a-p n-e- --------------------------------- Hy mag nie in die park slaap nie. 0
Nu are voie să doarmă în maşină. H- -ag -ie----d-- --t-r-slaap-n--. Hy mag nie in die motor slaap nie. H- m-g n-e i- d-e m-t-r s-a-p n-e- ---------------------------------- Hy mag nie in die motor slaap nie. 0
Nu are voie să doarmă în gară. H--m-- --e-in di- -ta--e -l-a- -ie. Hy mag nie in die stasie slaap nie. H- m-g n-e i- d-e s-a-i- s-a-p n-e- ----------------------------------- Hy mag nie in die stasie slaap nie. 0
Putem lua loc? Ma- -ns --t? Mag ons sit? M-g o-s s-t- ------------ Mag ons sit? 0
Ne daţi vă rugăm meniul? M-g ----’n --y---art-kr-? Mag ons ’n spyskaart kry? M-g o-s ’- s-y-k-a-t k-y- ------------------------- Mag ons ’n spyskaart kry? 0
Putem plăti separat? Mag o-- a--rt be-a-l? Mag ons apart betaal? M-g o-s a-a-t b-t-a-? --------------------- Mag ons apart betaal? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !