Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   af Ordinale getalle

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [een en sestig]

Ordinale getalle

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. D----e--t----and-i- -a-u--i-. D__ e_____ m____ i_ J________ D-e e-r-t- m-a-d i- J-n-a-i-. ----------------------------- Die eerste maand is Januarie. 0
A doua lună este februarie. Die---e-------nd is Febru--i-. D__ t_____ m____ i_ F_________ D-e t-e-d- m-a-d i- F-b-u-r-e- ------------------------------ Die tweede maand is Februarie. 0
A treia lună este martie. Di- derde--aan- -s-M-art. D__ d____ m____ i_ M_____ D-e d-r-e m-a-d i- M-a-t- ------------------------- Die derde maand is Maart. 0
A patra lună este aprilie. Die--ier-- --a-- -s -p-i-. D__ v_____ m____ i_ A_____ D-e v-e-d- m-a-d i- A-r-l- -------------------------- Die vierde maand is April. 0
A cincea lună este mai. D-- --f-e-----d -- -ei. D__ v____ m____ i_ M___ D-e v-f-e m-a-d i- M-i- ----------------------- Die vyfde maand is Mei. 0
A şasea lună este iunie. D-e sesde--a--d-i--J---e. D__ s____ m____ i_ J_____ D-e s-s-e m-a-d i- J-n-e- ------------------------- Die sesde maand is Junie. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. S---ma--d- is--- hal-e ---r. S__ m_____ i_ ’_ h____ j____ S-s m-a-d- i- ’- h-l-e j-a-. ---------------------------- Ses maande is ’n halwe jaar. 0
ianuarie, februarie, martie, J-nu--i-- F---u----- Maart, J________ F_________ M_____ J-n-a-i-, F-b-u-r-e- M-a-t- --------------------------- Januarie, Februarie, Maart, 0
aprilie, mai şi iunie. Apr-l- ---,-Ju-i-. A_____ M___ J_____ A-r-l- M-i- J-n-e- ------------------ April, Mei, Junie. 0
A şaptea lună este iulie. Die-se---de-m-a-- i- -u--e. D__ s______ m____ i_ J_____ D-e s-w-n-e m-a-d i- J-l-e- --------------------------- Die sewende maand is Julie. 0
A opta lună este august. D----gts-e-ma--d-i---u----u-. D__ a_____ m____ i_ A________ D-e a-t-t- m-a-d i- A-g-s-u-. ----------------------------- Die agtste maand is Augustus. 0
A noua lună este septembrie. D-e----en-- maand--- S--te-be-. D__ n______ m____ i_ S_________ D-e n-g-n-e m-a-d i- S-p-e-b-r- ------------------------------- Die negende maand is September. 0
A zecea lună este octombrie. D-e-ti--d----a-d -s O-to---. D__ t_____ m____ i_ O_______ D-e t-e-d- m-a-d i- O-t-b-r- ---------------------------- Die tiende maand is Oktober. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. Di-----d- --an--is-No-em-er. D__ e____ m____ i_ N________ D-e e-f-e m-a-d i- N-v-m-e-. ---------------------------- Die elfde maand is November. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. D-e t-aalf-e maa----s Des-m--r. D__ t_______ m____ i_ D________ D-e t-a-l-d- m-a-d i- D-s-m-e-. ------------------------------- Die twaalfde maand is Desember. 0
Doisprezece luni însumează un an. Tw--l- m----e -s -e- -a--. T_____ m_____ i_ e__ j____ T-a-l- m-a-d- i- e-n j-a-. -------------------------- Twaalf maande is een jaar. 0
iulie, august, septembrie, J---e, --g--tu-, S-ptembe-, J_____ A________ S_________ J-l-e- A-g-s-u-, S-p-e-b-r- --------------------------- Julie, Augustus, September, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. Ok--------ovem-e- en --sembe-. O_______ N_______ e_ D________ O-t-b-r- N-v-m-e- e- D-s-m-e-. ------------------------------ Oktober, November en Desember. 0

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.