Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   af Seisoene en weer

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [sestien]

Seisoene en weer

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: D----- d-- s-is-e-e: D__ i_ d__ s________ D-t i- d-e s-i-o-n-: -------------------- Dit is die seisoene: 0
primăvara, vara, Le-t-- -o-er, L_____ s_____ L-n-e- s-m-r- ------------- Lente, somer, 0
toamna şi iarna. h-r--,-wi-te-. h_____ w______ h-r-s- w-n-e-. -------------- herfs, winter. 0
Vara este fierbinte. Di--s-mer-is-w--m. D__ s____ i_ w____ D-e s-m-r i- w-r-. ------------------ Die somer is warm. 0
Vara bate soarele. I- di---o--- -k---di--so-. I_ d__ s____ s___ d__ s___ I- d-e s-m-r s-y- d-e s-n- -------------------------- In die somer skyn die son. 0
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. In-d-e--om-r--aa- --a- --- ---a-. I_ d__ s____ g___ s___ o__ g_____ I- d-e s-m-r g-a- s-a- o-s g-a-g- --------------------------------- In die somer gaan stap ons graag. 0
Iarna este rece. Die w--t-r ----o--. D__ w_____ i_ k____ D-e w-n-e- i- k-u-. ------------------- Die winter is koud. 0
Iarna ninge sau plouă. I- -ie-wi--e--s-ee---f -eë- d-t. I_ d__ w_____ s____ o_ r___ d___ I- d-e w-n-e- s-e-u o- r-ë- d-t- -------------------------------- In die winter sneeu of reën dit. 0
Iarna stăm cu plăcere acasă. In d-- w-nt-r---y-ons --a-----i-. I_ d__ w_____ b__ o__ g____ t____ I- d-e w-n-e- b-y o-s g-a-g t-i-. --------------------------------- In die winter bly ons graag tuis. 0
Este rece. D-t-i--k-u-. D__ i_ k____ D-t i- k-u-. ------------ Dit is koud. 0
Plouă. D-t ---n. D__ r____ D-t r-ë-. --------- Dit reën. 0
Bate vântul. Di- -- -in---i-. D__ i_ w________ D-t i- w-n-e-i-. ---------------- Dit is winderig. 0
Este cald. D-- -s ---m. D__ i_ w____ D-t i- w-r-. ------------ Dit is warm. 0
Este însorit. Dit-i--s-n--g. D__ i_ s______ D-t i- s-n-i-. -------------- Dit is sonnig. 0
Este senin. Di- -s--e----. D__ i_ h______ D-t i- h-l-e-. -------------- Dit is helder. 0
Cum este astăzi vremea? Hoe i- --- -eer -anda-? H__ i_ d__ w___ v______ H-e i- d-e w-e- v-n-a-? ----------------------- Hoe is die weer vandag? 0
Astăzi este rece. D-t--- k-ud -anda-. D__ i_ k___ v______ D-t i- k-u- v-n-a-. ------------------- Dit is koud vandag. 0
Astăzi este cald. Dit-i---ar- v-n--g. D__ i_ w___ v______ D-t i- w-r- v-n-a-. ------------------- Dit is warm vandag. 0

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.